Archive for februarie 2008
Zborul de curăţire al albinuţei RaGhe peste stupul de Agoracuci
Albinuţa RaGhe, specialistă în fabricarea de miere hermenoflorală, a făcut zborul de curăţire plecînd din stupi(d)agora. Ne-am fi aşteptat ca înţepătorul personaj să bîzîie fin, melodios şi prietenos la urechile tuturor, cerînd public iertare pentru capetele umflate ale celor care au avut ghinionul să-i stea în calea acului său tetanosfil. Dar acest soi de albină daco-americană nu cunoaşte melodia scuzelor.

Albinuţa RaGhe, doctor în hermenofloră
Orfaniada Mamei Potter, o pagină New Age (III)
Scriitoarea britanică J.K. Rowling şi soţia premierului britanic, Sarah Brown, s-au implicat într-o campanie de ajutorare a copiilor abandonaţi din România, anunţă publicaţia The Sun şi (Realitatea.net). 28 februarie 2008 by Alin Cristea
Aşa arată ştirea pe care o postează Alin Cristea pe blogul său „La Rotundu”. Este admirabil că avem în peisajul evanghelic un senzor atît de fin şi de inteligent. Alin Cristea se comportă faţă de evenimentul de mai sus ca un seismograf, dar care în loc să te prevină că pîntecele pămîntului au început să se cutremure şi moartea e pe tine dacă nu ieşi în mijlocul străzii şi nu anunţi şi pe alţii de pericol, el te lasă mut şi orb în patul de minciuni, picurate cu alin.

J.K. Rowling, scriitoarea care formatează copiii pentru New Age vine în România. Doamne, apără-ne!
Simbolul Europei: o curvă încălecată pe o fiară (II)
Taurul este simbolul forţei şi a fertilităţii în tot Orientul Mijlociu.
Mulţi zei au fost reprezentaţi prin tauri. Baal este zeitatea ce simbolizează fertilitatea, furtuna, ploaia şi vegetaţia, fiind numit şi „taurul”.
De asemeni, la Hittiţi, la Arameeni şi la Babilonieni zeii tauri sunt dominanţi în religia lor. Numeroşi tauri sunt asociaţi cultului zeului egiptean Horus. Cultul taurului este strîns împletit cu Mithra.
În Babilon, zeii tauri păzesc intrările templelor. La Khorsabad, unde se găseşte palatul lui Sargon al II-lea, există tauri înaripaţi care au feţe umane. Pentru babilonieni, aceşti tauri erau consideraţi duhuri ce puteau să aducă oamenilor fericirea sau necazul.

Taurul înaripat care se afla în palatul lui Sargon de la Khorsabad
Paranoia mea sau ticăloşia lor? Despre Noua Ordine Mondială (I)
Noua Ordine Mondială nu se poate institui fără participarea noastră. Totul depinde de credulitatea, de indiferenţa în faţa unor probleme care aparent nu ne afectează în mod direct.
Manipularea noastră trebuie făcută cu mare blîndeţe, avînd drept scop schimbarea totală a sistemului de valori pe care le avem. Cea mai importantă barieră în calea credinţei noastre este mîndria, refuzul unui individ anume de a lăsa pe Isus să facă împăcarea lui cu Dumnezeu. Aşa cum un om trufaş refuză să fie robul lui Cristos, tot astfel nu poate concepe că el, deşteptul, admiratul, curtatul, prosperul cetăţean al secolului XXI poate fi manipulat zilnic, uneori în mod grotesc, în cele mai plăcute momente ale vieţii sale . Dacă afirmi că în mintea lor s-a strecurat altcineva, care gîndeşte pentru ei, apar glasuri gata să te ridiculizeze, să afirme că suferi de paranoia, că ai o marotă, că eşti adeptul teoriei conspiraţiei, că televiziunea, cinematograful, ziarele şi internetul nu acţionează cu un scop anume, după un plan bine pus la punct, ci haotic, doar pentru cîştig.
Metoda “publicităţii invizibile” a fost experimentată cu succes din anii ’60 ai secolului trecut de către televiziune, încît a provocat scandal şi cinematografia a decis să interzică acest mod de a manipula, măcar în sălile de cinema. Nimeni nu este bucuros să fie bombardat zilnic cu stimului vizuali şi idei străine felului său de a fi, şi care să-l transforme, ulterior. Cu toate astea, dacă la un post de televiziune românesc ţi se spune zilnic că tu “trebuie să gîndeşti liber”, cum să te mai rogi ca cele mai intime gînduri ale tale să fie gîndurile lui Cristos? mai eşti tu liber cum spune la TVul tău favorit, dacă împlineşti ce auzi la biserica ta? Treptat, personalitatea unui tînăr se perverteşte, fără ca el să observe acest lucru.
Există o tactică şi o strategie, ca la un joc de şah, cu etape pe care un individ sau o o masă de oameni, numită de obicei “marele public”, le parcurg pentru a deveni bunii cetăţeni ai Noii Ordini Mondiale. Le schiţez mai jos, ca pe o grilă după care vom analiza în alte postări, atitudini şi concepţii de viaţă aberante, necreştine.
Etapa 1. Dacă vrei să modifici valorile creştine şi comportamentul unei mase de oameni, trebuie să începi cu prezentarea unei aberaţii, a unei păcătoşenii, a unei scîrboşenii. Va fi evident că această temă va trezi un adevărat scandal. Să spunem că postezi un clip cu un homosexual, care dansează ca un deşelat pe o stradă din New York. Titlul clipului îţi arată ca nebunul se crede Isus. O poveste mai complicată este cînd pui o piesă de teatru mizerabilă, cum e cea scrisă de Alina Mungiu, în care Isus apare căsătorit cu Maria Magdalena, mascarada fiind jucată la Iaşi timp de o lună cu casa închisă.

“Evangheliştii”, piesa de scandal a Alinei Mungiu
Vindem tot, plecăm la studii.
Prieteni!
Am o veste bună pentru voi: a început vînzarea la vile cu Agoră cu tot. Sezonul de iarnă care ne-a albit neuronu, e pe cale să se încheie. Pleacă şi cei doi porumbei negrii, prietenii mei… Priviţi ce scrie: numai Agora are 3 580 metri pătraţi. Vă rugăm să nu telefonaţi la cele două numere decît dacă aveţi vorbe bune. Bancurile NU se vor modera!

Ne aflăm la 200 de metri de valea Moldovei, astăzi, în timpul unei deplasări între două localităţi. A fost o “întîlnire providenţială” cu două ciori, înlesnită de oprirea microbuzului la trecerea podului.
Pigmeii, uriaşii, ariciul şi puii de năpîrci.
Pentru că a existat un material pe “Agora” în care dl. Radu Gheorghiţă acuza în mod nedrept pe dnii Marius Cruceru şi Daniel Mitrofan, au urmat dezbateri şi lumea evanghelică, dar nu numai ea, a fost polarizată timp de 7 zile în reacţii pro şi contra celor afirmate în articolul “Noe şi turnătorii”.
Poate că cel mai îndreptăţit la replică este Daniel Mitrofan. Materialele pe care le supune domnia sa atenţiei publice sunt de mare importanţă şi se constituie ca parte componentă a răspunsului adresat dlui Radu Gheorghiţă, dar nu numai atît.
Cu multă dragoste şi respect vă invit şi eu la citirea lor, prin accesarea celor două linkuri, dar şi la un timp de meditaţie despre adevăr.
http://centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com/2008/02/23/ariciul-si-puii-de-naparci-part
http://centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com/2008/02/23/ariciul-si-puii-de-naparci-parte
Imperiul Otoman al Statelor Unite a cucerit Kosovo
Slobodan Milosevic moare la 11 februarie 2006 la Scheveningen, unde se afla în detenţie pentru crime de război. Moartea sa este învăluită în mister: atacul de cord pare să fie diagnosticul oficial, mai ales că omul fusese un hipertensiv. Cu cîtva timp înainte, Milosevic scrisese ministrului de externe al Rusiei că are impresia că este otrăvit. În sîngele său s-a descoperit un antibiotic numit Rifampicină, care se dă în tuberculoză şi lepră, boli de care Slobodan nu suferea, dar prezenţa acestui medicament antagoniza unele din medicamentele folosite de el pentru boala cardio-vasculară. În „The Times” cineva a scris că în condiţii normale, boala sîrbului putea fi tratată cu uşurinţă, dar nu în detenţia forţelor ONU.

Slobodan Milosevic, care a ajuns sus speculînd naţionalismul sîrb legat de Kosovo
BlowUp, sau despre cadavrul care a “şters-o” din tufiş
Vreau să fac o precizare, la 2 ore după ce am postat cele de mai jos: am folosit modul politicos de adresare, cu domnul X sau domnul Y, din semn de respect, pentru a evita familiarismele ieftine la o temă serioasă şi pentru a face uitate aluziile care au fost făcute de dl. Alin Cristea, că am fi cu toţii o “haită” asmuţită de dl. Cruceru. Am folosit acest mod de adresare din respect, nu pentru că sentimentele mele pentru dl. Cruceru sau dl. Mănăstireanu s-ar fi schimbat.
INTRODUCERE ÎN TEMA
Am avut din nou senzaţia că revăd un film cunoscut. Ar trebui să ni-l reamintim, revăzînd cîteva imagini din el. De patru zile rulează din nou “BlowUp”, dar scena din ultimele ore aminteşte de dispariţia acelui cadavru din tufiş.
Din respect pentru toţi cei care au citit pînă acum acest blog şi pentru că nu accept cenzura, în funcţie de ce-ar vrea unul sau altul să audă, am să continui postarea gîndurilor mele, cu sinceritatea cu care sper că v-am obişnuit.
Dacă aş începe să scriu “la comandă”, aş dispreţui pe toţi copiii Domnului.
GENERIC
În cursul zilei de 20. 02. 2008, „Pătrăţosul” postează partea a doua a unui răspuns gîndit a fi în trei episoade, ca replică la articolul „Noe şi turnătorii”, de care am vorbit şi eu aici. Prezint „filmic” evenimentele, deci, ATENŢIE, SE FILMEAZĂ!
SECVENŢA 1
În mod deosebit mi-a atras atenţia un paragraf, în care dl. Marius Cruceru insera o informaţie şocantă, legată de mărturisirea făcută de el asupra legăturilor cu securitatea ale tatălui său. În ce mă priveşte, cele ce citeam acolo arătau un alt Marius, decît ceea ce ştiam pînă atunci. Mai mult, Marius cel nou mi-a plăcut mai mult decît cel vechi. În acel paragraf, pe care eu l-aş numi „cîrlig”, domnia sa spunea că a intervenit pe lîngă dl. Dănuţ Mănăstireanu, pentru ca acesta să oprescă pentru o perioadă publicarea dosarului său de urmărire.
SECVENŢA 2
În cursul serii, un om pe nume Marin, un domn de care pînă atunci nu mai citisem pe blog, doreşte să afle de ce dl. Marius Cruceru a afirmat că a cerut dlui D. Mănăstireanu oprirea publicării dosarului de care am vorbit la Secvenţa 1.
SECVENŢA 3
În jurul orei 22, apare explicaţia pe care dl. Marius Cruceru o dă dlui Marin. Voi reveni asupra ei, încercînd să o recuperez din memorie.
SECVENŢA 4
La ora 1: 10 noaptea, adică deja în data de 21. 02. 2008, scriu unui prieten. Redau din scrisoare aceea pasajul legat de „filmul” pe care vi-l prezint:
„Stii care e cea mai tare dumă a serii? Întrebarea si răspunsul lui Marius, dat lui Marin. Acolo arată el că, de fapt Dănuţ Mănăstireanu a cam forţat mîna lui Marius cu dezvăluirea. A suferit o familie întreagă atunci, fiind vorba de un om decedat demult. Soţia lui, îiţi dai seama, adică mama lui Marius. Ce multe lucruri noi a ingaduit Domnul sa vedem de citeva zile…”
Cine o fi Brucan-ul “Agorei”? pentru că “stupid people” ştiu cine… suntem.
Comentariul meu nu a primit aprobare la “Agora”. Este vorba de cel amintit în postarea anterioară, Urmele link-ăite ale lui Bigfoot prin “Agora”.
Fireşte că Bigfoot a rămas cu link cu tot, ceea ce înseamnă că place moderatorului de serviciu, pentru că nu mi-i imaginez pe toţi în şedinţă, luînd hotărîri unanime. Cum, de asemenea, refuz să cred că există solidaritate de grup în ceea ce priveşte postarea domnului Radu Gheorghiţă. Seamănă ei puţin cu FSN-ul anilor ‘90, au ceva din “emanaţii” de atunci, despre care voi mai vorbi răsfoind “România Liberă”, dar eu tot mai sper ca, după această lună, să recunoască măcar unul de acolo că, măcar şi pentru “colaboratorul” lor, “Agora” miroase pestilenţial. Deci, cine o fi ideologul grupului, nea Take Brucan al lor?
Iată un articol din 2 februarie 1990, din “RL”, unde este reprodus primul intrerviu dat de nenea Take, unui ziar englezesc. Nu poţi spune că omul nu era inteligent, dar tot moftangiu rămînea. Este celebrul articol despre “stupid people”. O să vedeţi că nimic nu e nou sub soare…
Click pe suprafaţa lor, pentru a putea fi citite.
Urmele link-ăite ale lui Bigfoot prin “Agora”
Am încercat, împreună cu trei doamne de mare sensibilitate- Elisa, Lorelei şi Cristina- să sperăm că domnul Mangaloy îşi va modera atitudinea anticreştină. Am rezistat cu toţii eroic asalturilor sale de limbaj si atitudine, considerînd vulgaritatea sa ca pe o formă de apărare, nu trăsătura sa fundamentală. L-am trecut la spam pentru ca a încercat să comenteze şi să atragă în discuţii pe acest blog, pe Daniel Mitrofan. Am fost şocat să-l regăsesc pe “amic”, comentînd la “Agora”, şi pe domnul Alin Cristea comentînd pe blogul lui Mangaloy, la o postare într-un limbaj trivial a acestuia din urmă. Tot la “Agora”, printre comentariile de la capodopera “Noe şi turnătorii”, este dat şi link-ul către noul colaborator, Mangaloy. Am lăsat celor de la “Agora” comentariul de mai jos, spre moderare:
Domnilor, pe mine nu mă deranjază cu nimic, dar probabil nu mai ţineţi legătura cu domnul Mangaloy, pentru a citi ultima postare de pe blogul său, dar mai ales unul din ultimele comentarii de acolo. Vă spun asta pentru că, după toata reclama facută domniei sale, poate vă vine mintea la loc şi-i ştergeţi comentariile (2) de pe Agora. Daca acest lucru nu vi se pare logic sau de dorit, voi incerca sa analizez pe blogul meu, aşa cum inteleg eu ca aţi procedat. Sper că nu a fost decît o nouă “scăpare”.
Petronius, originalul