Iosif Ţon, fratele meu… carismatic…

Iosif Ţon a ţinut o predică în ziua de 18. 11. 2010, într-o adunare penticostală din Timişoara.

Cuvîntarea sa aş împărţi-o în mai multe capitole:

1. mărturisirea păcatelor vechi- colaborarea cu securitatea, etc.- lucruri deja cunoscute, fără noi dezvăluiri;

2. mărturisirea despre botezul cu Duhul Sfînt şi vorbirea în limbi- rugăciunea în limbi-, pe care le-a experimentat după cei 10 ani de rătăcire, după întoarcerea fiului risipitor la Tatăl;

3. experienţa vindecării recente a fiicei sale, prin credincioşii carismatici, afecţiunea fiind intoleranţa la gluten, care l-a hotărît să devină “baptist carismatic” şi să mărturisească afinităţile sale mai vechi, dar nedeclarate, pentru penticostalism;

4. confirmarea sa în misiunea încredinţată de Sus, ca învăţător- şi nu altceva- cu accesul liber, de acum, la amvonul penticostal;

5. o frîntură de predică despre relaţiile în Sfînta Treime, despre  care  am  auzit la domnia sa în ultimii ani;

6. prezentarea unor cărţi, 4 la număr, dintre care două erau ale sale şi se găseau la preţ redus;

7. mici înţepături adresate “unui blogăr” care l-a atacat cu prilejul comunicatului său de adeziune la mişcarea Străjerilor şi cu ocazia afirmaţiilor  legate de Cîntarea Cîntărilor-; o referire vagă la o carte în care este, de asemeni, atacat- era vorba despre lucrarea lui Timotei Pop, despre misticism.


După tot ce am văzut, mărturisesc că îl iubesc la fel de mult pe Iosif Ţon.

Consider că nu a spus nicio erezie în ceea ce a afirmat, dar că este prea bătrîn să mai lanseze o mişcare originală de tipul baptismului carismatic.

Mă bucur că a reuşit să mărturisească simpatia sa participativă la mişcarea penticostală,  deşi recunosc că mă îndoiesc că-l vom vedea şi… carismatic.

Iosif Ţon este un tată iubitor, probabil un bunic de zahăr, un baptist bătrîn şi cu doctrina cam hai-hui, inventînd în Duhul, ceea ce adversarii săi au uitat în El.

Este la fel de anacronic la baptişti ca şi la penticostali.

Va fi privit, probabil,  cu îndoială şi de unii, şi de alţii, măcar şi pentru faptul că, întotdeauna cei ce gîndesc altfel decît majoritatea, trezesc sau teamă, sau dispreţul lumii care nu-nţelege şi n-are exerciţiul iubirii bine temperate.

Să ne rugăm cu şi pentru Iosif Ţon, fratele meu atît de… carismatic!

About these ads

51 thoughts on “Iosif Ţon, fratele meu… carismatic…

  1. Deci sa inteleg ca Ton ar fi pretins ca el a primit vobirea-n limbi? Hmm.. e interesant cum de n-a spus nimc de 40 de ani. De frica?
    -Deci, at inteles ca el a aderat la strajeri? Sau doar si-a manifestat simpatia? Multumesc pt clarificari.

  2. Razvane…Duhul Sfint …nu l-au inventat penticostalii si nu-l programeaza baptistii daca sa vina sau penticostalii cum sa se comporte. Ca El este parte din Cel ce este.
    Am ascultat odata pe o olarita vorbind despre oalele ei…si am inteles mai bine treaba despre oala si Olar (despre Duhul Sfint si trupul nostru care trebuie sa fie templul Duhului Sfint). Olarul trebuie sa curete bine lutul din care face o oala. Ca daca nu e fara impuritati se desface pe roata…nu rezista…nu ia forma…orice impuritate cit de mica distruge oala- opreste procesul. Apoi Olarul trebuie sa-si bage mina inauntru oalei si de acolo formeaza oala nu din afara…Tot asa Duhul Sfint trebuie sa fie inauntrul nostru si de acolo miscarea Lui ne schimba forma ce o avem. Dar pina avem impuritati in lutul nostru…Olarul nu-si poate face oala si Duhul Sfint n-are cum locui in ea…Apoi oala trece prin cuptor…niste temperaturi fantastice. Si unele oale se crapa acolo…
    Ma intreb daca uitindu-ne la oale putem sa stim daca Duhul Sfint locuieste in ele…

    Sa grijim de oale …zic eu…de lut…ca restul este treaba Olarului…si cind si cum…si daca sa ne foloseasca oala…

  3. @ Razvane…Duhul Sfint …nu l-au inventat penticostalii si nu-l programeaza baptistii daca sa vina sau penticostalii cum sa se comporte. Ca El este parte din Cel ce este.

    Slăvit să fie Domnul că este aşa!

    Vorbirea în limbi a alimentat mereu disputele între baptişti şi penticostali. Iosif Ţon a trebuit să mărturisească episodul de la Viena, pentru că, altfel, nu ar fi fost atît de credibil.
    Cu vreun an în urmă, pe un blog al unui pastor tînăr, pe care-l admir ca şi pe turcul Sali, a fost iniţiată o discuţie despre unele deosebiri între baptişti şi penticostali. Am comentat atunci că nu consider oportună o astfel de abordare. Alt comentator mi-a spus că greşesc- cred că “Ascultarea credinţei”- şi a avut dreptate. El spunea ceva de genul: “niciodată nu e nepotrivit să discutăm lucruri serioase”.
    Acum, tu ai văzut şi participat, pe blogul lui Marius Cruceru, de unde a plecat discuţia- clar de la gestul lui Iosif Ţon, un atac la persoană şi mai puţin la ideologia ei- şi unde s-a ajuns. Camix are un comentariu extrem de pertinent acolo, la postarea lui Otniel Vereş, “om aprig la mînie şi degrabă vărsătoriu de sînge nevinovat :) ” şi m-a durut sufletul pentru fraţii, să ajungă pe gura multor nepricepuţi în ale dragostei creştine.
    Atacîndu-l pe Ţon, acum, ataci implicit pe penticostali.
    Opoziţia “baptist-penticostal”, după ce pe alt blog, jupîn Titircă Inimă Rea- Dănuţ Mănăstireanu, adică :)- spunea ceva în sensul că Alianţa Evanghelică e vai de mama ei- este subiectul zilei şi, crede-mă, numai despre Duhul Sfînt nu se discută acolo. Ai văzut, de fapt, şi tu.
    Baptiştii “mei” sar speriaţi la gîndul că, vezi Doamne, coreligionarii vor vorbi în limbi de mîine pentru că aşa le dă Ţon exemplu! sau că vor trece plozii la carismatici!
    Mă ia cu rîs şi plîns :)

  4. Pingback: … şi manipulator « Vindecătoru

  5. Razvane…si eu sint copilul Domnului si o simt si o stiu. Daca mi-ar spune cineva ca n-am Duhul Sfint pentru ca nu vorbesc in limbi i-as spune ca minte- pentru ca stiu cine este Rodica si stiu ca din firea mea rea n-as face mai nimic – si daca fac ceva este doar pentru ca Cel ce locuieste in mine ma convinge sa fac orice lucru bun care il fac.

    Cind am fost electrocutata, a fost o explozie si cei din fabrica unde s-a petrecut accidentul au iesit afara sa vada ce s-a intimplat- ca li s-a oprit toata sandramaua-. Cel mai curajos dintre ei s-a apropiat de mine si m-a gasit rugindu-ma. Ma rugam in romaneste. El era diacon la o biserica penticostala in oras – dar atunci n-am stiut asta. Omul mi-a pus citeva intrebari si a incercat sa-mi usureze situatia, ridicandu-mi piciorul prin care iesise curentul – pina a venit ambulanta.

    Dupa vreun an de la accident, am cerut sa lucrez din nou si am nimerit sa fiu in birou cu sotia lui, care mi-a relatat cazul meu si mi-a spus ca sotul ei m-a gasit vorbind in limbi si ca biserica lor s-a rugat pentru mine multa vreme. Au avut ei dreptate? Au avut- ca in alta limba ma rugam si n-aveau ei stiinta ce limba era aia. In ce ma priveste, cred ca era o rugaciune spusa in limba ingereasca, ca in asemenea conditii, cind stii ca mai mult ca sigur esti pe duca… nu pot sa iasa din gura decit minunatii… si alea spuse cu o sinceritate si cu un patos ce nu l-am cunoscut pina atunci…

    Biblia vorbeste de vorbirea in limbi… ca unii vor vorbi. Eu una n-am treaba lor- s-o faca si sa cheme lumea si sa se intoarca cit mai multi oameni la Christos.

    Eu nu vorbesc suficient in limbile pe care le stiu despre Isus… si n-am simtit lipsa acestui dar- dar nu-i neg existenta. Ma indoiesc de unii oameni pe care i-am cunoscut de luni pina simbata, ca duminica vorbesc altfel – dar nu m-a pus nimeni sa-i judec, si la urma vom da cu toti socoteala. Are cine-i trage la raspundere…

    Ce ne ocupam noi cu ce fac altii sau in ce limba vorbesc? Nu avem si noi darurile noastre cu care trebuie sa facem treaba? Parca si ucenicii erau indispusi de ce-i spusese Domnul Isus lui Ioan, odata – si Domnul Isus le spune clar ca nu e treaba lor daca il ia pe Ioan sau il lasa…-.

    Eu zic… vorbiti fratilor… vorbiti- numai vorbiti bine si vorbiti despre Christos.

    A mai invatat fratele Ton o limba? I-a fost data fara sa o invete? S-o foloseasca sanatos.

    Sintem responsabili de orice cuvint ne iasa din gura. Am o problema mare sa-mi tin gura in friu asa cum este, cu cuvintele pe care le cunosc… Domnul stie ce daruri sa dea copiilor Lui si eu una am un stergar destul de nefolosit…

    Ma duc sa-mi iau si eu darul…

  6. Dragă Rodica, Iosif Ţon a fost considerat, pînă mai ieri, drept un mare lider baptist.

    Trebuie să recunoşti că subiectul zilei nu este vorbirea în limbi sau despre darurile Duhului Sfînt.

    Trebuie să recunoşti că gestul lui Iosif Ţon are ceva provocator în el. Dar nu numai gestul, ci şi retorica folosită în primul comunicat.

    În al doilea, lucrurile stau mult mai rău, pentru că generaţiile cărora ar trebui să li se adreseze pastorul au făcut mai multă şcoală teologică decît se făcea pe vremea comuniştilor, s-au publicat cărţi de istorie şi au fost dezvăluite dosarele de la securitate. Limbajul său este anacronic şi jignitor prin omisiune.

    Noi suntem simpli spectatori la un mare scandal. Încă unul, care nu vine tocmai bine, în plin război al declaraţiilor belicoase penticostale, făcute în jurul cărţii lui Vasilică Croitor.

    Cred că penticostalii nu aveau nevoie de un lider nou, venit din afară, cu un trecut nu tocmai cristalin.

    Cred că nici noi, cei din România, nu aveam nevoie de o dezbatere pe tema carismaticilor, provocată artificial de Iosif Ţon.

    Cred că răspunsurile bine articulate, coerente, care să transmită baptiştilor un semnal că sunt o turmă creştină, o biserică în care Duhul Sfînt există la fel ca şi în cea penticostală, lipsesc, din motive care nu mă privesc pe mine, ci pe Otniel Bunaciu.

    În lipsa oricărei reacţii oficiale, scandalul se mută în stradă, adică pe bloguri.

    De-aia vorbim noi acum de Duhul Sfînt şi de vorbirea în limbi, noi nu facem teologie, ci îngropăm răspunsuri.

    Otniel Vereş este pastor baptist, Marius Cruceru nu mai spun- că are tot felul de demnităţi şi nu mai ştii cu ce voce-ţi vorbeşte-: amîndoi au, pînă în prezent, o prestaţie jalnică. Unul se răfuieşte cu penticostalii, iar cel de-al doilea cu Iosif Ţon.

    În acest context, recunosc că tot ceea ce spui tu are valoare şi încearcă să aducă pacea, pentru că nu voieşti să spui nimic de funie în casa spînzuratului. Iar eu la spînzurat, ţin… E fratele meu… :)

  7. Ai dreptate prin tot ce spui… numai ca ma gindesc dincolo de situatie…

    Fratele Ton este un om. Acum, Biblia spune ca este blestemat omul care se increde in om…

    Noi l-am facut mai mult decit el insusi ceea ce este. Si vad ca şi continuam.

    Cum nu stim ce-o sa iasa pina la urma de-acolo, ne dam cu presupusul. In timpul asta, lumea, oamenii din lume, se uita la noi cit sintem de dezbinati si nici macar nu mai putem sa-i chemam la Christos, ca parem si noi confuzi.

    Vorbim despre lucruri pe care inca nu le cunoastem si poate ca nu le vom stii pina la seceris. Eu zic sa vorbim de alea pe care le cunoastem mai mult. Sau sa nu ne oprim din a spune… pentru ca diavolul va incerca sa ne tina ocupati cu orice.

    Eu cred ca gresim Biblic cind, in loc sa spunem fratelui daca avem ceva de spus, ne apucam de discutii pe margine.

    Inteleg ca evenimentul s-a intimplat. Imi place, pe undeva, cum se incearca, la unele statii de Newsuri, sa se dea informatia zilei fara sa fie partinitori sau sa isi dea cu parerea.

    Stiu ca se discuta Ton- dar Ton este mai putin important decit Duhul Sfint si formele Lui de manifestare. Ce ar trebui sa ne preocupe?

    Daca ar trebui sa alegem si daca am putea drege ceva in tabloul asta… daca am vrea sa aflam un adevar despre Ton, Duhul Sfint…. vorbirea in limbi… care ar fi cel mai important de cunoscut? Eu as alege pe Duhul Sfint, desi sint curioasa foc si despre Ton…

    Dar ceva in mine imi spune sa-mi vad de treburi, ca Dumnezeu a pregatit fapte in care sa pasesc si eu sint foarte tirzie in a pasi in ele…

    Iti spun sincer… eu merg la o Biserica Americana… una mica. Nu avem mai nimic din ce au bisericile mari.

    A fost o vreme cand n-am avut nici pian… dar toata atentia se dadea studierii Bibliei si trairii dupa Cuvint.

    Nu stiu daca este vreo politica printre ei… si am mai auzit la cercul de surori si discutii, ca asa-s femeile (poate asa-s si barbatii, dar n-am cum stii)… dar politica lor nu ma atrage sub nici o forma.

    Predica in schimb… care este, jumatate din ea, doar versete si trimiteri la Cuvint… este nemaipomenita. Plec de acolo convinsa de fiecare data si dornica sa fac schimbari ca sa ma aliniez unde trebuie…

    Unde ne uitam? Unde doi sau trei se aduna in Numele Lui- El este acolo… noua insa ne place la gramada… cu cit mai multi, cu atit mai bine…

    Sa nu-mi spui ca, in Romania, doi sau trei in Numele Lui nu se mai poate …?!

    Cind Ilie a crezut ca este singur, a aflat ca nu era chiar asa. Dumnezeu are provizii… totdeauna are provizii. Sa i le cerem. Sa Il invocam in viata noastra, pe strada, pe bloguri… sa ne uitam tinta la El si nu la bocancii nostri, ca ne afundam…

    Si nu din cauza furtunii, ci pentruca nu ne uitam unde trebuie… ne uitam la Ton si la Marius si la Otniel… cind ar trebui sa ne uitam la Christos, ca El a murit pentru noi – iar restul sint oameni-…

  8. Dragă Rodica, cît am scris comentariul a apărut şi o reacţie oficială din partea Vicepreşedintelui Paul Negruţ.
    Rămîne cum am stabilit: subiectul zilei este Iosif Ţon :)
    Din păcate… Iar mîine e duminică. Cred că ar fi putut aştepta pînă luni, mai ales după ce am citit acolo. Chestie de gust… amar.
    Ghici cine (mai) vine la Cină… ah, am uitat! la noi se ia o dată pe lună…
    În timp ce unii fac istorie, noi (ne) facem de baftă :)
    Dacă Otniel nu e de acord cu Vicele? mai pune pariuri celălalt Vice?
    Iar Iosif Ţon?… Cu el e ca-n vorba cîntecului: “Mama s-a culcat pe-o pripă/ Şi-o poţi trezi, TREZI… greieruşul fără casă, uite nu mai ţîrîi… Jur!/ Dar nici frunza să nu cază, / de ce cade ea, zur-zur?” :)

  9. Sa se intrunesca comisiile si sinoadele doctrinare si sa dezbata probleme pneumatologice si nu cumva sa se incalce doctrina!

    Nu de alta, vedeti cit a avut de suferit mitropolitul Nicolae Corneanu ca s-a cuminecat cu greco-catolicii, sa ia aminte si cei ce stau tot timpul slujind la penticostali (baptisti fiind) si invers.

    Nu de alta, dar daca apare iar Oradea la putere ii bai, ca ei reprezinta la baptisti curentul al mai conservator si cine stie!

  10. Bătrînule, ai auzit cîntecul? mama coace pîine, e seară, e de leagăn, au făcut să amuţească greieruşul, frunzele cad unele după altele, cu peţiolul dansînd slobod, iar de trezire nici nu poate fi vorba.
    Ce-ţi veni să ne trezeşti cu alegerile tale?
    Nani, moşule! :)
    Să-ţi mai spun ceva, că te văd cu memoratorul dormind sub cap: de Corneanu te doare pe tine să aminteşti? :) Dar ce mai spui de Vladimir Pustan, care a predicat la ortodocşi şi şi-a făcut o ditamai cruce, în public şi la oră de vîrf? Atîta doar că penticostalii nu l-au excomunicat, cum se pare că se va întîmpla, Doamne fereşte, cu Iosif Ţon, care a mărturisit că a avut experienţele sale cu Duhul Sfînt.

  11. De obicei oamenii cind se trezesc…se pun pe treaba. Este mult de lucru si putini lucratori…asa zice Biblia. Daca se trezesc oamenii e bine. Daca se trezesc si stau fara treaba … e grav. Domnul Isus i-a trimis pe ucenici doi cite doi…
    Vreau sa vad ce urmeaza dupa…trezire!

  12. Rasvan, problemele, din nefercire, sint mai adinci si urite. Sint rafuieli de culise, sint lupte intre orgolii mari de tot si asta e cel mai trist.

    Ce vedem noi, e apa de ploaie.

    Parerea mea personala este ca si fr. Paul Negrut si fr. Ton sint cam departe de o marturie crestina autentica, nu conteaza la ce cult sau biserica adera.

    Pe fr. Ton l-am cunoscut mai bine si mai demult, si a fost oaspete in casa parintilor mei de nenumarate ori. Desi imi placea sa il ascult vorbind, niciodata nu l-am simpatizat, asa cum i-am simpatizat si mi-au placut alti oameni ai lui Dumnezeu ca Popescu, Olah, Talos, etc….

    A fost intotdeauna un om rece si distant si care cumva a asteptat mare respect si osanale. Faptul ca mai are si trecutul pe care nu l-a recunoscut de bunavoie, m-a facut sa stau si mai la distanta.

    Ceea ce nu intelegem noi este ca in cer nu vor fi nici baptisti, nici penticostali, nici ortodocsi si doar crestini care au fost spalati in singele Domnului Isus.

    Cind atita lume piere in jurul nostru, noi ne atacam unii pe altii si ne platim polite. Foarte dureros si trist.

    Despre miscarea la care a aderat… e chiar trist ca nu se informeaza mai bine inainte de a lua o decizie.

    Eu stiu familii care au plecat din biserica de la Bucuresti, pe care am frecventat-o eu, si au mers la Riul Vietii, care este parte din miscarea asta. Citiva au venit inapoi si au povestit cam ce circ este acolo, ala Beni Hin.

    Ar fi multe de spus si poate voi reveni si cu alte amanunte.

    Ma rog sa ne tina Domnul aproape de El, ca e singura noastra bucurie si pace in vremurile astea tulburi.

  13. Dragă Mia, dacă ai scris tu pe blog, înseamnă că se apropie vremurile din urmă :)
    Mă bucur să citesc, după atîta timp, puneri la punct sobre, cu subiect şi predicat.
    Dacă nu te ştiam româncă născută în zona unde cresc smochinii, plecată în aceea unde cresc portocalii, aş fi spus că duşul scoţian tu l-ai inventat. :)
    Cred că suntem o naţie pătimasă, religioasă şi orgolioasă. Ai dreptate, pierdem din vedere Cerul, unde va trebui să ne întîlnim şi cu nenea acela anglican, şi cu prietenul meu Alex, ortodoxul, şi cu droaia de penticostali de care am mai amintit într-un comentariu.
    Vicepreşedintele cu educaţia va fi puţin încurcat, dar Dumnezeu are dragoste, umor şi tact şi-l va lămuri cum stă treaba. Spun că are toate aceste atribute, pentru că am citit despre un om al lui Dumnezeu care le avea pe toate: Richard Wurmbrand.
    Noi avem numai ranchiună, în comparaţie cu el!
    Vorbea Iosif Ţon despre proba sa de foc: întoarcerea în lagărul comunist, după ce a studiat la Oxford.
    Richard Wurmbrand a dat două probe de foc, din care a doua a fost întoarcerea în temniţă, după ce a ieşit din temniţă.
    Sunt creştini căliţi la temperaturi diferite, asta este.
    Dar noi, dragă Mia? Eu, ce fel de creştin sunt? Mă inflamez la cel mai mic semn că a dat ibricul în foc pe mai ştiu eu care blog… Nu-ţi mai spun ce-i bubui pe ăştia de la servici :)
    Eu spun că nu degeaba ne dă Dumnezeu lecţii cum e cea din zilele acestea. Acum ne probăm dragostea.
    Despre Iosif Ţon ce să-ţi spun, dragă Mia? Am pe conştiinţă multele vorbe nepotrivite pe care le-am scris la Pătrăţosu în urmă cu vreo trei ani. El a şters comentariile. Asta se numeşte misitficarea istoriei :)
    Nu vreau să mai repet vechile greşeli. Să ştii că eu am învăţat multe de atunci, deşi nu s-ar spune…
    Cu drag.

  14. Operațiunea este o grosolană distragere a atenției, o depolarizare a maselor de pe Răscumpărarea memoriei(+deconspirare) și o polarizare pe o temă benignă. Este magistral condusă de un maestru al unor astfel de scene. Gustav le Bon ar jubila, n-a scris degeaba. Nu e treaba mea, sunt chestiuni lumești, dar scriu pentru că nu-mi pot ascunde uimirea la cât de ușor a fost oprită acea descătușare de trecut, dacă ar fi continuat analiza căderii și ar fi fost subliniată necesitatea pocăinței. E uimitor, pentru că victimele distragerii atenției par oameni destoinici, stăpânesc bine limba mamei și nu numai, o folosesc bine, dar când e vorba de lucruri cristice se dovedesc nevăzători și se bat în bastoane albe.
    Înțeleg de ce Domnul a folosit doar 2 capitole din Cuvântul Său ca să ne descrie creația universului și 50 de capitole să ne descrie Cortul întâlnirii, Cristosul pictat în imaginile, în umbrele Vechiului testament.
    Atâta nevoie avem de vedere spirituală, nu numai pentru a ne apăra de șarlatani, ci a ne putea bucura de Adevăratul, de Fiul, Singurul în care Tatăl își găsește plăcerea. Dacă Îl cunoaștem bine pe El, nu ne mai atrag acești amăgitori.
    Nicidecum nu așa cum am văzut la Fălticeni este Adunarea Domnului. Ia gândiți-vă la un singur verset:”ei stăruiau în învățătura apostolilor”. A repeta în transă ”urmând pe unul în mijloc” niște fraze ”ca păgânii”…. e circ, vorba lui Herta Muller, dar în oglinda lui Dumnezeu e sinagogă satanică. ”Vă adunați împreună să vă faceți mai răi.”
    Categoric nici biserica mono-păstor, care este de multe ori tot un ”one-man show” nu diferă decât la decibeli de Fălticeni. Adunarea după voia lui Dumnezeu este însă o stare de Har a copiilor Lui, care stau conștienți de prezența Domnului Isus în mijlocul lor și sunt zidiți prin ceea ce dă fiecare încheietură. Spre Gloria Lui, glorie care se arată în roadele spirituale(bucurie, pace, dragoste.+..alte virtuți) ale celor astfel edificați.

  15. Sa stii ca de multe ori ma pisca limba sa scriu, dar la servici pe telefonul ala mic nu reusesc. Azi a plecat Eugen putin de acasa la ceva cumparaturi si am intrat repede sa ma “documnetez”. Glumesc. Adevarul e ca ma doare ce se intimpla, ca ne pierdem in detalii de astea cind lumea piere in jur. Si ma gindesc la exemplul care il dam celor care vin dupa noi. Ma gindesc la ce scrie in Biblie, sa te uiti la sfirsitul vietii unui om si ma rog sa ma tina Domnul intreaga la minte sa nu o iau pe aratura. Ce folos de oameni care au facut si au dres in vremurile de rastriste cind acum se lupta pentru un ciolan, fie el numit amvon, biserica, titlu, etc…
    Dupa 20 de ani de libertate, nu putem sa incheiem un capitol dureros, al informatorilor. Unii nu recunosc nici pusi in fata declaratiilor semnate de ei, si acum vor sa ne faca tot pe noi prosti. Problema mea nu e cu cei pe care i-am stiut ca fac asta, ca asa cum vorbeam cu fratele meu azi, nu m-am dus sa ma confesez la niciunul din ei. Dar nu-i pot intelege pe care s-au batut cu pumnul in piept ca au suferit, cind ei s-au bucurat de avantaje trecatore si au vindut pentru un pumn de argint. Pina nu vom rezolva problemele astea, nu va fi nici pace, nici binecuvintare.
    Salutari lui Carmen.

  16. Dragă Mia, roagă-l pe Eugen să plece mai des şi să stea mai mult. Glumesc şi eu :)

    Ai dreptate: să ştii că adeseori m-am gîndit că ne merge rău, celor din România, pentru că n-am făcut lumină cu Revoluţia din ’89. Au murit oameni nevinovaţi şi nimeni nu a fost condamnat pentru asta.
    Cred că şi bisericile vor merge la fel de prost din aceleaşi cauze: a ticăloşilor care stau pitiţi şi fac pe morţi-n păpuşoi, a celor care nu vor să facă mărturisirea că au turnat pe fraţi.
    E de gîndit la ce spui…

    Mulţumesc în numele lui Carmen, care doarme în timp ce eu muncesc la… blogul statului :).

    Cu (mare) drag

  17. Draga Rasvan,
    Stiu la ce ma expun,
    dar scriu ceea ce mi-a pus Duhul pe inima,
    deci nu mai conteaza cite bubuituri vor urma, le primesc ca din partea Domnului,
    daca nu o sa am puterea sa le primesc inca, nu voi mai intra o vreme. :)

    @.Otniel Vereş este pastor baptist, Marius Cruceru nu mai spun- că are tot felul de demnităţi şi nu mai ştii cu ce voce-ţi vorbeşte-: amîndoi au, pînă în prezent, o prestaţie jalnică”
    De ce?intreb eu?
    pentru asta?

    Iosif Ton in 2006, in articolul “Ce as dori sa spun eu Cultului crestin baptist din Romania?”

    “La ora actuală, cultul care creşte vertiginos este cel penticostal. Aici tragedia este şi mai mare ca la noi. Esenţa problemei este credinţa greşită că vorbirea în limbi este semnul mântuirii. Pentru mulţi, totul se reduce la credinţa că dacă vorbeşti în limbi ai primit Duhul Sfânt şi indiferent cât de păcătos eşti, lui Dumnezeu nu-i pare rău de darul făcut şi te duce în cer. Cu alte cuvinte, singurul lucru care contează este darul Duhului Sfânt a cărui prezenţă, susţin ei, este manifestată prin vorbirea în limbi. Roada Duhului este opţională: ea nu este obligatorie pentru mântuire! Desigur, aceasta este o erezie!”

    Sint de acord penticostalii cu aceasta imagine zugravita de Iosif Ton despre ei?
    Mai este de acord Iosif Ton cu ea?
    Si daca si-a schimbat parerea asupra acestor lucruri, cum ramine cu ce a predicat pina in 2006, sau 2010? Cind sa il luam pe cuvint? Cind a avut dreptate? Atunci sau acum?

    Aceasta afirmatie a lui Ton nu e dezastruoasa?
    Ce zici de aceasta inconsecventa? e la fel cu cea din marturisirile cu colaborarea.
    Erau contradictorii.
    HMMMM!
    Daca fr.Marius ar fi facut a alipire cu dezacsatii aceia care isi bat joc de Scriptura?
    Ce ar mai fi fost de spus?
    Il aparai si pe el? . :)
    De ce avem doua feluri de masuri?
    Exista o mare deosebire intre propovaduitorii Evangheliei:
    unii au invatat la nivel de minte, si asa si vorbesc;
    altii prin descoperirile Duhului , date lor, pentru ca au o traire autentica.
    Paul Negrut, Marius Cruceru, nu fac rabat de la Cuvint; insa le e greu celor care
    nu traiesc dupa El; e logic sa apara razboiul impotriva lor; sunt doi oameni cu marturii
    vii inaintea oamenilor si a lui Dumnezeu.
    Despre fr.Marius, cu care Domnul mi-a dat bucuria sa ma intilnesc de doua ori, pot spune si ca are o inima mare si calda.
    A Lui sa fie slava pentru oameni ca ei; multumim Domnului.

  18. Elisa:
    Tson a mai imbatrinit si face gesturi din astea senzationale, dar nu e prost.
    Ce a scris el ma sus nu contrazice neaparat ce crede acuma. Ma-ndoiesc de faptul ca el crede ca vorbirea-n limbi e semnul. El vorbeste in chestia cu strajerii de manifestarea “tututror darurilor”. In ce-i priveste pe penticostali, se pot apara singuri.

  19. Elisa, stai linistita, draga mea, nu te speria, ca nu vei ajunge sa vorbesti in limbi.

    Vorbirea in limbi nu este botezul cu Duhul Sfint. Pavel, in Corinteni 1;12-14, scrie lung in acest pasaj, cu scopul de a indica cum sa se foloseasca darurile primite si de a feri biserica sa abuzeze de ele.
    Darurile inseamna doar ca Duhul lucreaza prin noi, intr-un fel anumit si intr-un fel pe care El, Duhul, il alege pentru ca sa realizam misiunea pe care ne-a incredintat-o Dumnezeu- versetul 19.
    Inca ceva: nu mai ridica in slavi pe nimeni, fii mai rezonabila.

    Dumnezeu sa ne cerceteze, nu am dormit azi noapte mai multe de doua ore.

    Atentie la sanatate.

  20. Mi-a venit, asa, un gind… Dumnezeu tot ce a facut, a facut cu scop. Nu trebuie decit sa ne uitam in jur la natura creata de El.

    Cind s-a vorbit prima data in limbi era nevoie de asa ceva – nu exista alta alternativa – ca oamenii nu dadusera inca de internet si tehnologii de transmitere si traducere, etc. Vorbirea in limbi era mijlocul doar de a ajunge la scop – care era ca toata lumea sa auda “Vestea cea buna”.

    Romanii au o vorba…”scopul scuza mijloacele”. N-am nimic cu vorbirea in limbi. Scopul Lui Dumnezeu estre sa dea oamenilor sansa sa il cunoasca. Cineva insa trebuie sa le spuna in asa fel incit sa inteleaga…Sau sint eu gresita si nu asta a fost scopul vorbirilor in limbi?

    Apoi mai am un gind… Dumnezeu ne-a creeat pe fiecare in mod special – sintem unul si unul- toti diferiti. Credeti ca nu mai are imaginatie acuma si se grabeste si da acelasi dar la toata lumea? Trebuie sa slujim unul altuia in Trupul Lui Christos. Pai cum o sa slujim daca toti sintem guri ? Numai doua miini n-o sa poata sa ne hraneasca?!

    Eu cred ca Dumnezeu da daruri dupa nevoia timpului si a locului si situatiei in care sintem. El nu risipeste , nu este in necunostiinta de cauza si totdeauna pastreaza un echilibru in tot ce face. Daca nu exista un echilibru intre evanghelici… nu cred ca este din cauza Lui.

    Mai cred ca nu e musai sa fin de acord in toate lucrurile, dar in cele importante sa fim statornici. Unii maninca, altii nu maninca… si unii si altii sa dea slava Domnului. Nu vedeti ca tot gura e de vina si in cazul asta? Cine nu pacatuieste cu gura… dar cine?

    Si la urma… dragostea. Pai, putem vorbii in limbi ingeresti… daca nu avem dragoste… nu sintem nimic. ” Acum insa ramin aceste trei… credinta, nadejdea si …dragostea”.

    Daca ne unim in aceste trei lucruri… vom putea astepta venirea Domnului cu toti, plini de o bucurie sfinta, pe care o vom manifesta dupa cum ne spune Duhul Domnului fiecaruia…

  21. Cu tristete trebuie sa spun ca realitatea crestinismului zilelor noastre este destul de falimentara. Noi oamenii am complicat mesaju simplu al Evangehliei cu traditii, sentimente schimbatoare si obiceiuri care nu ne mai permit sa avem sinceritate si adevarata partasie. Ne iubim etichetele religioase si ne ascundem in spatele lor, ptr ca ni se pare ca pacifica mintea si ne da un sens de pace falsa. Dar adevarul in sine este todeauna dureros.
    Realitatea este ca miscarea penticostala din intreaga lume are probleme mari. Tot la fel cum si baptistii, methodistii, prezbiterienii, anglicanii, etc le au pe ale lor, tot la fel de mari.
    Lupta spirituala care se desfasoara in zilele noastre ptr. sufletele oamenilor, este o lupta pe viata si pe moarte. Toate aceste probleme din crestinismul de astazi sint rezultatul predicarii unei alte evanghelii asa cum vorbeste Pavel in Gal 1:6.
    In vremurile in care traim, adevaratii copii ai lui Dumnezeu sint doar o ramasita. Toti liderii amintiti mai sus nu sint ei rupti din soare, desi cu totii are trebui sa fim fii ai Luminii, si sa raspindim Lumina Evangheliei lui Isus Christos cu sinceritate si fara teama, agende ascunse sau rezervatii. Cu totii avem o natura pacatoasa care trebuieste rastignita, si omorita in fiecare zi, in fiecare dimineata, care altfel ne face de ris inainte lumii.
    Personal eu nu am asteptari mari de la nici unul dintre liderii religiosi ai vremurilor noastre. Noi nu am fost chemati sa luam ca si exemplu de urmat de la alti oameni sau pe liderii religiosi. Lideri sau nu, cu totii sint oameni pacatosi, si ai urma orbeste fara a exercita un spirit de discernamint, si intelepciune ne pune mai devreme sau mai tirziu intr-o situatie de dezamagire totala.
    Exact ca si Pavel si eu spun ca nu ma intereseaza nimic altceva de cit Christos cel rastignit. Daca avem dorinta sincera sa umblam cu Dumnezeu si sa ne umplem de Cuvintul Sfint, Dumnezeu cu siguranta ne va calauzii, ajuta, lumina in tot ceea ce facem spre Slava Lui . Trebuie sa ne aducem aminte ca unicul motiv al existentei noastre este de al slavii si glorifica pe Dumnezeu in toate aspectele vietiilor nostre. Dar problema este ca de cele mai multe ori, motivatia nostra inaintea lui Dumnezeu nu este sincera si pura, si astfel Dumnezeu nu se poate folosi de noi.
    Vilva si scandalul acesta vor trece si si vor venii altele, probabil mai mari si mai dureroase. Traim vremurile din urma cind dragoste se raceste si a fii cu adevarat un copil de Dumnezeu ne va cost mult, enorm de mult. Cind prafuiala scandalului si a bataliilor verbale se vor asterne, multi isi vor linge ranile si din pacate vor vedea victimele celor cazuti, dezamagiti si schiloditi spiritual de marturia religioasa a liderilor si a razboinicilor fara discernamint. Da, sint constient ca este o vreme in care fiecare dintre noi va trebui sa luptam si sa luam o atitudinte inainte lumii de a fii cu Dumnezeu sa impotriva Lui. Ceea ce este in noi, ceea ce ne conduce viata, este ceea ce ne va sustine si determina pozitia pe care noi o vom lua in momentele acelea de restriste. Trebuie sa ne tinem ochii atintiti la chipul lui Christos si numai asa vom putea sa ne vedem nevrednicia noastra personala dupa standardul care este Isus Christos. “Tot asa sa lumineze si lumina voastra inainte oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune, si sa slaveasca pe Tatal vostru care este in ceruri.” Mat 5:16.

  22. @ e logic sa apara razboiul impotriva lor

    Dragă Elisa, tocmai asta era poroblema: că nu trebuia să pornească un război.
    Hai să-ţi spun un lucru: oamenii aceştia, liderii religioşi, indiferent care ar fi numele lor, ar putea să folosescă un limbaj evaziv, diplomatic, fin, aşa cum fac atunci cănd vor să scape de răspunderea sărăciei în care se zabat mulţi credincioşi în momentul de faţă. Limbajul din scrisoarea emisă de Uniune, de exemplu.
    Dar, nu! atunci cînd au de rezolvat vendete personale, adoptă un ton războinic, pompos, care agită lumea pentru un fleac.
    Este exact ce fac aceştia trei acum- Paul Negruţ nu putea să lipsescă de la festinul cu Ţon pe post de curcan fript al zilei recunoştinţei.
    Ce importanţă are că Ţon a avut prestaţia pe care am văzut-o? Cine se duce după el la carismatici? Chiar ne consideră alde Cruceru, Vereş şi Negruţ o turmă de imbecili cărora trebuie să li se spună la tot pasul ce e bine şi ce nu?
    Valurile pe care le-au făcut ei au atras atenţia asupra lui Ţon mai mult decît ar fi făcut-o el dacă umbla gol puşcă pe străzile din Oradea.
    I-au făcut o publicitate gratuită de tot rîsul.
    Am spus de prestaţie: ce e de neînţeles?
    Marius Cruceru face pariuri cu Dyo-cleţian ca la derbyul de trap de la Ploieşti, Otiniel Vereş are un discurs de o obrăznicie şi o aroganţă de chivuţă scăpătată, iar Paul Negruţ scrie pe bloguri ca fetiţa cu chibrituri! Asta o fac eu, nu unul ca el, ditamai persoană publică a Uniunii. Dacă avea ceva de comunicat, trebuia să o facă pe sit-ul Uniunii; ca persoană oarecare, putea să vorbească şi din balconul de la bloc, dar nu ca vicepreşedinte, că-l legau vecinii şi-l duceau la balamuc pentru delir de grandoare.
    Ador circul, Elisa, mor după spectatorii care nu înţeleg că sunt fraieriţi şi îngroaşă rîndurile manipulaţilor de tot soiul.
    N-am spus că Iosif Ţon e mai bun decît ei în aceste zile. Dar el se reprezintă pe sine şi face ce-l taie capul. Nu are nicio calitate oficială în Uniune. E ca şi mine şi ca alţii ca mine. Ca tine, ca Vlad, ca Doru Radu, etc. Ceilalţi au în spate o armată de nuntaşi şi profită din plin de ei, folosind un limbaj de dragoste agresivă.
    Nu sunt supărat pe tine, dragă Elisa. E bine că ai părerea ta şi numai a ta şi că ţii la ea. Nici nu încerc să ţi-o schimb, doar îmi apăr punctul de vedere.
    Cu drag.

  23. @ Atentie la sanatate.

    Dragă Viorica, nu le mai pune la suflet. E adevărat, băieţii ăştia exercită o mare presiune pe popor, care, cînd scapă, poate să sufere de un fel de boală ca aia de cheson, cînd sîngele ţi se umple de bule de gaz, din cauză că ieşi din adîncul neştiinţei prea repede la suprafaţa adevărului şi a luminii. E ca la scafandri. Tu nu mai poţi dormi? Uite că alţii se sufocă, nu alta! Îi înăbuşă revelaţia :)

  24. @ Realitatea este ca miscarea penticostala din intreaga lume are probleme mari. Tot la fel cum si baptistii, methodistii, prezbiterienii, anglicanii, etc le au pe ale lor, tot la fel de mari.

    Dragă Cornelius, ţin să te informez că anglicanii sunt bine. Cunosc eu unul care n-o duce tocmai rău… :)
    Sunt de acord cu ce spui în comentariu, e foarte elegant. Îţi mulţumesc.

  25. @ Romanii au o vorba…”scopul scuza mijloacele”.

    Dragă Rodica, vorba a spus-o prin 1510 Niccolo Machiavelli în cartea sa numită Principele, dar tu ai dreptate: românii o aplică! :)

    Lăsînd gluma, gîndurile tale sunt frumoase şi e bine că ni le împărtăşeşti. Dacă le aude, omului îi intră în cap şi moara lui macină făină albă, pentru cozonaci… :)

  26. Dragă Rodica, am găsit un aluat pe care nu-l voi pune în mod sigur pe masă, nu numai la Crăciun, dar în nicio altă zi: autor domnul Peia, de profesiune Străjer. Tipul explică ce a învăţat la scoala de vindecare din Africa de Sud, unde s-a dus cu ceilalţi domni- Demeter, tipul cu chelie şi mai bătrîior şi omul cu mustaţă şi cămăşută albastră cu mîneci scurte-.
    Dacă trebuie să mă împac cu situaţia lui Iosif Ţon, rugîndu-mă la Dumnezeu să nu se smintească cu totul, despre acest filmuleţ ce poţi să spui? Mie mi se face rău cînd văd asemenea demonstraţii, dar sunt nevoit să-l dau pe blog, ca să te aduc la chestiune, Rodica :)
    Nu de alta, dar riscăm să ne ţicnim cu toţi pînă la Crăciun… Ăştia nu sunt farisei, ci cu mult mai răi… Părerea mea.
    În Cuvînt spune că vor păcăli şi pe cei mai buni, pe sfinţi chiar. Nu ştiu cît de sfînt e Iosif Ţon- aştept un comunicat oficial de la Otiniel :)- dar că începe să (i) se împlinească Cuvîntul, asta e sigur.

  27. Dragă Rodica, acolo e teatru curat! Cinematografie de clasă. Pe Herbie, interpretat de John Turturro, îl învăţau la televiziune să se dea uituc, o clipă-două, apoi să vină cu răspunsul la întrebare. În felul ăsta, tensiunea în public creştea… Pînă şi mîna dusă la frunte se regăseşte în secvenţa aceea…
    Îţi recomand din suflet, în acest sens, să vezi filmul Quiz Show:
    http://www.imdb.com/title/tt0110932/
    Procură-ţi DVDul şi n-ai să regreţi.
    Este acolo o scenă care seamănă cu aparenta amnezie a lui Peia. Totul e regie la el. Dacă le face pe toate asemănător, e deplorabil…
    Evanghelicii nu se duc la filme. Mare păcat!
    Ai sezizat o chestie excelentă, Agatha :)

  28. Circoteca e a… celui rău!
    Habar nu avem noi ce de banet la da domnu lor astora.
    Suntem atit de penibili; nici plinsul nu mai ajuta.

  29. Dragă Elisa, în momentul în care cauza a fost ruptă de efect, Străjerii de Ţon, în problema de fond suntem de acord. Iar problema nu e un individ, ci o mişcare. Iar referitor la mişcare, văd imobilismul celor care trebuiau să avertizeze măcar pe bloguri, dacă nu de la nivelele de unde se acuză acum, că se pierd din turmă.
    Întrebare: cei care aderă la Străjeri sunt daţi automat afară din bisericile baptiste, dacă au făcut înainte parte din ele, sau experimentează cu cei din mişcare şi sunt în continuare membrii ai vechilor biserici?
    Tu ce ştii de chestia asta?
    Unde mai iau masa Domnului oamenii aceia- am eu un fix cu problema asta, tu ştii…

  30. Nu stiu sa pling sau sa rid… mai bine tac. Ma mir de un om ca fr Peia, care este sotul prietenei mele, un om vazut de bine, intelectual, crestin exemplar, cum a imbratisat o asemenea… grupare! Elisa iar sari calul, nu se poate vorbi asa urit de fratii nostri “Circoteca celui rău”. Iar pling…..

  31. Dragă Viorica, asta se numeşte cădere în depresie :), în timp ce pe ei i-a lovit prosperitatea.

    Nu poţi să-ţi explici pentru că nu ştii nimic despre ei. În aceeaşi situaţie sunt şi eu şi alţii ca mine.
    O Mişcare de acest gen, repet, ar trebui să dea socoteală de tot: de fonduri, de averi, de călătorii în străinătate, de cazarea de pe unde umblă, de scoala aia de vindecare…
    Dar n-o să aflăm niciodată, îţi spun eu.
    Credeam că enoriaşii s-au fript deja cu făţărnicia celor care activează pe la tot felul de ONGuri şi SRLuri, pe banii fraierilor şi a americanilor- uneori termenii se confundă :)-care o duc din bine în mai bine, prosperă cu babele sărace în preajma lor, prin băncile adunărilor, cu bolnavi care au nevoie de medicamente scumpe şi nu le găsesc în România şi cîte altele.
    Chestia asta cu negrul care îi atingea pe frunte pe ăia din Africa de Sud şi ciocolatii se prăbuşeau ca muşcaţi de şarpele cu clopoţei, aplicată în România- doar de acolo e şcoliţa de care vorbea intelectualul ăsta al tău, Viorica- poate va avea un efect benefic la populaţie: să le răsară în braţe cîte un pachet cu făină, zahăr, ciocolată, o bucată de salam, că- vorba aia- vine Crăciunul şi românii o cam dau pe foamete.

    Aştept să descîlcească lucrurile astea prozaice, economice, teologii lui peşte, care poate vor coborî cu picioarele pe pămînt şi se vor întreba, nu cine are pe Duhul şi cine nu, ci… oare de unde le vin banii pentru cină şi biletele de avion în Africa de Sud, că mie, după 30 de ani de meserie ca doctor, nu-mi ajung să mai fac plinul la maşină de la lăsata crizei încoace.

  32. M-am uitat la cateva video-clipuri si am vazut de toate, dar in nici unul REVERENTA, care i-o datoram lui Dumnezeu…Cum ar fi fost universul acesta daca stele si planetele n-ar mai urma sirul, una dupa alta, si s-ar invarti haotic ,fiecare cum ar vrea? De ce natura, aproape toata creatia Domnului, il asculta ,dupa legi bine stabilite, si doar omul, coroana creatiei lui Dumnezeu, e cel ce se razvrateste, cel ce prin comportamentul sau, il sfideaza pe Dumnezeu….e trist ,foarte trist….

  33. Rasvan, dupa ce am vazut clipul asta cu toata circoteca aia, ma intreb daca oamenii de acolo au probleme cu memoria, de ce trebuie sa tot repete si para-repete cuvinte de parca ar suferi toti de pierderea memoriei. Gata, am gasit cum sa probam teoria lor: sa fie trimisi in tarile musulmane sa incerce sa converteasca acolo oamenii, ca Dumnezeul lor ii apara de toate pericolele si sa mai mearga si in China si in Koreea, sa ajute pe cei inchisi pentru credinta. Mi se pare asa o palma data celor care sufera pentru credinta adevarata. Din toti cei enumerati ca lideri ai strajerilor, il stiu doar pe Nelu Peia. Il stiu de cind s-a pocait; a fost arogant intotdeauna si cel mai rau foarte ciudat. Da e destept, dar unde e desteptacinue multa, e si prostie multa de multe ori. Pina in decembire 89 nu prea avut ce face, nu a putut face valuri, dar dupa…..a schimbat nu stiu cite biserici si niciunde nu s-a simit “implinit”. Acum ca e parte din “ciolanul” asta de ros, cu bani, faima, stat in fata,…nu stiu cit o sa il tina si acolo ca se plictiseste repede. E foarte trist.
    Sau chiar asa, ar trebui sa plece prin spitalele din Romania sa inceapa sa vindece oamenii, sa vezi atunci daca nu se darima sandramaua pe ei cind se descopera daca fac vindecari sau nu. Chestia aia ca s-a vindecat de intoleranta sau alergie la gluten, e penibila.
    Pot sa iti spun ca din Bucuresti din biserica unde am mers eu, au plecat citeva familii la Riul Vietii. Stiu sigur de la sora mea ca una din ele a venit inapoi, ca nu a suportat circul de acolo. Una din surorile care merge acolo, a fost intotdeauna cam dusa cu pluta de pe vremea cind eram inca in tara. Avea asa niste “viziuni” si voia sa fie chiar pastorita daca se poate, asa ca daca pleaca din biserica din astia dusi cu pluta,…. asta e, mare pacat de cei care sincer cauta pe Dumnezeu si sint pacaliti. Dar sint sigura ca de aceia va avea Dumnezeu grija si ii va scoate de acolo, ca la urma urmei biserica e a lui Dumnezeu si nimeni nu o va nimici. Ma rog sa raminem linga Domnul in ciuda tuturor valurilor care vin.

  34. Draga Viorica, plinge mai bine pentru ei, daca tu mai poti crede ca ei sunt fratii tai.
    . :)
    Pentru mine nu plinge, Calul meu e Cel Alb. :))
    Adica nu te delimitezi de ei?
    Eu total! si definitivamente!
    Sunt atit de grotesti si penibili, ca si dracul ride de ei, dar ii foloseste, pentru ca le-a ajuns la cap mandria si pofta mare de bani, care e dumnezeul lor.
    Stapinul meu mi-a dat un dar, pentru care ii multumesc; nu s-a intimplat sa ma pacaleasca vreun duh strain pentru ca griga Lui este sa ma tina departe de smecheri.
    Daca ma doare ceva, este ca se duc atitia tineri acolo, sper ca Domnul sa nu-i lase; si nu-i va lasa daca sunta ai Lui.
    Doresc tuturor o BUNA DIMINEATA!
    intr-un Cer Nou!

  35. Am citit declaratia fr.Ton…chiar dacä nu sunt 100% de acord cu invätätura lui .il ascult il apreciez si invät(“cercetati toate lucrurile si ästrati ce este bun”)” dar in aceastä declarie mie mi se pare cä omul a fost sincer,a dezväluit experienta lui..nu a incercat sä facä o doctrinä din ea …deci unde ar fi problema?!!!
    cum scria acolo:strecurati täntarul si inghititi cämila?????

  36. @ Pot sa iti spun ca din Bucuresti din biserica unde am mers eu, au plecat citeva familii la Riul Vietii.

    Dragă Mia, exodul a continuat. Am citit un comentariu în care cineva spunea că sunt plecaţi de la baptişti peste zece mii de oameni.
    Iosif Ţon, scrie că mişcarea la care a aderat a plecat de la baptişti.
    Isteria colectivă s-a manifestat mereu în istorie, a adunat oamenii prin pieţe, unii au format adevărate armate care au devastat totul în calea lor. Llosa are un roman excepţional pe tema asta.
    E foarte viu cînd povesteşti tu istoria contemporană. Micile portrete, creionate din cîteva linii, dau viaţă chiar şi unor suflete moarte, fie ele şi carismatice… :)

  37. De acord cu Angeluta 100. Felicitarii surioara !

    Ei sant fratii mei Elisa,asa cum sant ,ii cunosc am stat cu ei la masa cu unii .De multe ori nu ii intelegem ,datorita incapacitatii noastre spirituale .Toate trezirile care s-au facut de-alungul anilor au pornit de la baptistii..Mi-e frica sa nu ma trezesc ca lupt impotriva lui Dumnezeu . Atentie la cuvinte batjocoritoare .Eu una ma tem .

  38. Viorica, la masa am stat si cu turnatori, informatori si ce mai erau, ii stiam, dar asta era eticheta, uneori te mai loveai de ei. Am dat mina cu ei si le-am zis pace, dar asta nu inseamna ca totul era in regula. Gresala noastra e ca ne lasam dezamagiti de oameni pe care noi i-am ridicat pe piedestale pe care nu ar fi trebuit pusi. Am citit si eu declaratia fr. Ton, si pentru ca am citit si ce mai scris ceva mai in urma, si pentru ca stiu mult mai mult decit se spune, acum am vazut o varza sau un ghiveci fara nici un gust. Invatatura nu o iau nici de la Ton nici de la altii cu nume “faimoase”, invatatura o iau din Cuvint. Doar acolo gasesc adevarul absolut. Cum ti se par oamenii care isi schimba parerile dupa cum bate vintul sau dupa cum urca valul? Dumnealui e liber sa faca cite declaratii vrea, nu-i nici un bai, problema e la noi ca facem atita caz din asta. Nu are decit sa adere la ce miscari vrea, noi sa ne vedem de ale noastre, ca Dumnezeu nu se lasa batjocorit, la vremea Lui El va scoate adevarul la iveala chiar daca uneori in timp mai lung decit am vrea noi. Problema mea e sa fiu eu dupa voia Lui.

  39. In sfarsit un articol echilibrat si fara impunsaturi legat de Iosif Ton, foarte greu de gasit asa ceva zilele astea… Felicitari!

  40. Dragă Tina, de împuns cu acul nu ştiu, poate ai dreptate să n-o fi făcut, dar la croit s-ar fi putut să-i mai fi scăpat vreo ciupitură. Materialul e cam şifonat în ultima vreme… :)

  41. M-am gandit zilele astea la o chestiune….Strajerii erau activi de ceva vreme,( cu rugaciune-interconfesionala era chiar ok), dar au fost “confiscati” de Demeter si transformati in vindecatori-miracol, scoliti pe alte meleaguri…Adevaratii strajeri, cei ce stau de straja in rugaciune si post, si mijlocesc,asa cum spune Biblia, si-au schimbat denumirea…nu au nimic de-a face cu Demeter…
    Nimeni nu prea i-a bagat in seama, desi se stia asa, neoficial, ca multi dintre membri bisericilor baptiste, “cochetau” cu aceasta miscare…asa tacit…
    Asta pana cand a intrat in reteaua lor fr.Ton…atunci a explodat bomba…si s-au trezit cu totii, ca nu-i de joaca cu vindecatorii-instant, dimpotriva pot fi chiar periculosi, destrama suflete si rup biserici…
    Poate asta e rolul fratelui Ton in aceasta “piesa”, sa ne constientizeze de amploarea si pericolul ,ce-a luat-o acesta miscare…acum ce afirma, e si ce crede cu adevarat, cine poate stii, inafara de Dumnezeu?
    Acum, eu sunt convinsa ca Domnul prin Duhul Sfant, vindeca si azi si maine, daca cine doreste vindecare, o cere cu credinta, dar intr-un cadru mai intim; rugaciuni in familie, personale, insotite de post, si daca e dupa Voia Domnului si El vrea sa vindece , e Singurul care poate!
    Poate fr. Ton ,e icul, pana, care-i va despica pe cei care cred ca ei detin monopolul Duhului Sfant si-al vindecarii!
    Daca vom trai, vom vedea cum va rezolva Domnul aceasta ecuatie, cu multe necunoscute….:)
    Fiti binecuvantati si sa ne ajute Domnul sa ramanem intotdeauna, ancorati in Cuvantul Sau!

  42. Dragă Viorica O, la şedinţele zonale cu pasorii baptişti este imposibil să nu se fi discutat despre bomba de sub nasul lor. Băile Felix sunt la un pas. Sunt oameni grei în zonă. Adevărul e că nu interesează pe nimeni.
    Şi eu mă gîndesc că Iosif Ţon nu mai e… chiar el şi că Domnul îl foloseşte în scopul menţionat de tine. Am recitit paginile despre Duhul Sfînt, scrise de el în cartea “Să ne cunoaştem crezul”.
    Lectura comparată a textelor de atunci cu cele de astăzi ar fi interesantă de făcut.
    Cu drag.

  43. Dar Ioan ne spune nici buna -ziua sa nu le dam…si sa ne indepratam de cel care macar ca-si zice frate,dar….
    Invatatura Bibilei e UNA SINGURA—nu doresc sa mai imi aduc aminte de cei care sunt nedemni de incredere;
    care isi fac crezul dupa “interes” desvalauindu-l unora acum 50 de ani(carismatici)
    dar ascunzind asta de baptisti; probabil ca sa i se vinda cartile.
    m-am departat de mult de acest om, este ca si cind nu l-am cunoscut.
    Mie nu mi-a fost frate, nici macar cind mi-a fost pastor, ti-a fost si tie?
    era de-o mindrie gretoasa, avea un fel de a ni se adresa zeflemitor.
    Ne-a adus un pastor tinar de la Oradea, care a cerut bisericii acum circa 8 ani salariu de 1000E, desi era si conferentiar in Bucuresti, deci mai avea un venit, pastorirea nu-i lua prea multe ore; dar voia bani buni pentru asta:
    “ca sa duca un trai decent”
    daca biserica nu a avut a plecat in America; i-a aranjat tatucul Ton un
    loc moale si cald.
    Deci, draga Viorica, lasa-ma -n durerea mea.

  44. Elisa, asta ţine de atacul la persoană. Nu cred că sunt relevante pentru ceea ce se petrece astăzi cu Iosif Ţon. Faptul că el nu mai este membrul niciunei biserici baptiste mie îmi spune nu că a fost rău toată viaţa, ci că cel rău îl înceracă acum, îl trece prin încercări.
    Am citit cartea lui mai veche, despre Crezul baptist. Ştii ce spune acolo? Uite. îţi dau doar un citat, ca să vezi ce om era şi cum a ajuns astăzi:

    “Aşadar, pe cine trebuie să caut? Pe cine trebuie să-l cer? Cu cine trebuie să lucrez? Cu Domnul Isus. De aceea, mă bucur să repet ceea ce a afirmat un om al lui Dumnezeu nu demult la o întrunire cu tinerii: „În momentul în care începeţi să vă preocupaţi de Duhul Sfînt şi uitaţi că preocuparea noastră trebuie să fie Domnul Isus, în clipa aceea, aţi luat-o pe o cale greşită”.

    Nu e zguduitor că tocmai el umblă pe această cale greşită, asociindu-se cu o mişcare dubioasă şi carismatică?
    Poate pentru duşmanii săi, pentru adversari, pentru invidioşi şau pentru cei cu mintea slabă ceea ce păţeşte Iosif Ţon reprezintă o confirmare a adversităţii lor permanente: Vedeţi că am avut dreptate?- vor spune ei, şi vor jubila, de parcă cerul i-ar admira, parcă părerea lor ar conta pentru Domnul şi planul său cu biserica din România.

    Eu sper din tot sufletul să nu faci parte din categoria celor de mai sus. Îţi spun cu mîna pe inimă că sufăr pentru dezbinarea de astăzi şi pentru cea de mîine. Tu crezi că “măcelul” spiritual se va opri aici?

  45. @,,Elisa, asta ţine de atacul la persoană.”

    [...chiar daca e pe ,,un ton mai dulce'' ca pe alte bloguri-din ce observ eu.]
    Multumesc Razvan si pentru rolul de moderator.

    Ceea ce ma doare pe mine este ca
    -cel rau-
    castiga mult in aceste ziele…din pacate .

    O luna de zile a fost propus un exercitiu [benefic] pe blogul fr. Cruceru.
    Citeste psalmi …proverbe in fiecare zi…
    Iata un pasj din Proverbe;
    [ pentru ziua de 25]

    Pro 25:8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău.
    Pro 25:9 Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,
    Pro 25:10 ca nu cumva, aflînd-o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.
    Pro 25:11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într’un coşuleţ de argint.
    Pro 25:12 Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare.
    ….
    [posibile texte ... de predici..]

    Mat 5:23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
    Mat 5:24 lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.
    Mat 5:25 Caută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.
    ….Mat 5:26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.”
    ….
    Mat 18:15 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai cîştigat pe fratele tău.
    [si ...mai departe]

    [nu degeaba repeta mereu Domnul- ,,cine are urechi de auzit...'']

  46. Dragă Mitică, mulţumesc pentru comentariul tău, din care se degajă o pace de zile mari :)
    Analizînd ceea ce se întîmplă acum, pot spune că e firesc să se facă vîlvă. Nu în fiecare zi un lider de statura lui Iosif Ţon părăseşte biserica din care făcea parte- mă refer la cea din Portland- şi, precum Don Quijote, care citise prea multe cărţi cu domniţe şi cavaleri, pleacă peste mări şi tări, într-o bătălie cu morile de vînt.
    Mitică, Iosif Ţon este un personaj tragic şi emblematic pentru vremurile pe care le trăim.
    Cei care spun că ceea ce se petrece în aceste zile ar trebui să ne lase reci şi distanţaţi evenimentelor, sau nu realizează ce se întîmplă, sau mint sau nu le pasă şi nu le-a păsat niciodată de cei din jur.
    Este un moment de analiză a ceea ce a mai rămas din convingerile noastre.
    Tu crezi în vorbirea în limbi? Dar în vindecări prin punerea mîinilor? Dar în darul profeţiei?
    Problema care se pune este: să declari public ce crezi şi ce nu? sau să continui să pluteşti între două ape?- nu vorbesc de tine, Mitică, vorbesc în general de noi toţi-.
    Dacă afirmi răspicat ce ai în minte, există neşansa să păţeşti ca mine: să ţi se spună că eşti retoric sau demagog sau să n-ai habar ce spui.
    De asemeni, este foarte posibil să te “strici” cu prietenii, cu “fraţii”. Recomand din nou excelentele analize ale lui Daniel Brânzei, făcute pe blogul său. El spune: o voi face cu blîndeţe… Şi era vorba despre carismatici, adică despre funia din casa spînzuratului… :)
    Deci, între două lecturi din Biblie, cînd alegem să spunem ce gîndim?

  47. Noi 24, 2010 @ 14:51:48[Demeterologia ]
    Aici am spus ceva din ceea ce gandesc[gandeam atunci ]…mai pot sa spun!
    Te rog sa recitesti si….poti sa ma aptigui !
    [langa cele anintite ,eu cred ca si cartea ; ,,In cautarea calauzirii''-poate si altele care au fost lansate ...strategic ]

  48. Dragă Mitică, eu am cumpărat cartea “În căutarea călăuzirii” şi am citit-o cu mulţi ani în urmă. Am deschis-o din nou, ieri. Coperta frumoasă, cu un peisaj montan superb, pe un fond verde intens. Am cumpărat-o prin anii ’91-92, de la gura de metrou de la Universitate. Cred că Iosif Ţon s-a ocupat de editarea unor cărţi importante, pe vremea aceea. Asta ar fi una din ele. Îţi spun toate astea ca să “îmblînzim” subiectul :)
    Cartea are viaţa ei, aceea de obiect. Cînd îmi privesc biblioteca, visez la multe episoade de genul acesta. Uneori ţin minte vînzătoarea care mi-a dat cartea, alteori anotimpul în care am luat-o, chiar şi faptul că se însera sau ploua. Nu e vorba de memorie, ci de dragoste. Întîlnirile mele cu cărţile au fost, în general, la vedere, în spaţii publice şi cu efuziuni sentimentale de ambele părţi. :)- ştii vorba aia: mă arde cartea s-o deschid, nu? :)-.

    De ce digresiunea? pentru că nu văd legătura. Ieri am citit cîteva pagini, unde aminteşte de Surgeon şi critica adusă de el pastorilor care se impun cu forţa- un discurs care semăna bine cu ce spunea A. Dama deunăzi :)- apoi un pasaj unde Dumnezeu îi vorbea lui Samuel şi acesta nu înţelegea, copil fiind, ce voce aude. Nu vorbesc de tematică, ci de data apariţiei cărţii… :)

    Cartea e frumos scrisă, dar nu m-a mai impresionat ca prima dată cînd am citit-o. Nu m-a mai prins… dar m-am bucurat să constat, astăzi, că o putem invoca puţin… :)

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s