Dacă jandarmii L-ar fi prins pe Dumnezeu că umblă cu zăpada, L-ar fi dus la secţie şi L-ar fi reţinut preventiv pentru tulburarea liniştii publice.

L-ar fi amprentat, L-ar fi fotografiat faţă şi profil după modelul Capelei Sixtine şi L-ar fi amendat între o mie şi zece mii de roni.

Ştiu: îmi veţi spune că jandarmii nu-L cunosc pe Dumnezeu, că nu L-au văzut niciodată şi că oricum nu încape în dubele din Piaţa Universităţii.

Nimic mai fals: Dumnezeu a fost fotografiat şi ascultat de organele noastre secrete încă de pe vremea regimului trecut. De organele de  stat, nu cele de simţ.

După cum se ştie, oprirea circulaţiei şi ocuparea pieţelor sunt  ca înjurăturile de cele sfinte şi de mamă pentru un jandarm.

Pînă la proba contrarie, zăpada s-a dovedit că provine de la Dumnezeu, care nu a negat acest lucru: ar fi fost inutil să încerce, din moment ce toţi oamenii de bună credinţă au văzut că ea venea de sus.

Deşi puterea a fixat  codul portocaliu, culoare  PDL-istă prin excelenţă, Dumnezeu l-a sfidat şi a ocupat cu zăpada Lui zeci de drumuri, a închis porturi,  a jivrat avioanele şi a deraiat trenurile.

Televiziunile gnostice au lansat zvonul că peste ţară a venit iadul alb şi că diavolul ar fi vinovatul. Dar, cine a mai văzut drac arestat şi condamnat în România?

Jandarmul român s-a prins că tot răul vine de la Dumnezeu, nu s-a lăsat păcălit şi Dumnezeu a fost dat în urmărire generală şi de reţinere la răcoare de minus douăzeci de grade cel puţin  o săptămînă.

Rugăciunile sunt inutile, deoarece jandarmul nu ascultă de ele, ci numai de ordine.

Acţiunile lui Dumnezeu au surprins pe toată lumea, aşa cum este scris. ŞI, ca de obicei,  nevegherea noastră o plăteşte El.

La ora la care citiţi aceste rînduri, jandarmii caută complicii, pentru că se pare că Dumnezeu n-a acţionat singur şi, pînă cînd lucrurile se vor lămuri, I s-a interzis deplasarea în afara graniţelor ţării.

Ceea ce, pînă la urmă, nu e rău, dovedind că şi jandarmii sunt buni la ceva.