Apel la moderaţie

Citeam, zilele trecute, într-o carte a Martei Petreu, o analiză asupra ideilor lui Rădulescu-Motru legate de românism, un concept menit să traducă totalitarismul din România anilor ’40:

“Italia răspunde cu fascismul; Germania răspunde cu rasismul hitlerist; Rusia cu sovietismul; România, cu românismul. Suntem români: să avem curajul să ne cunoaştem ce suntem şi să ne prezentăm lumii aşa cum suntem.”- Rădulescu-Motru. (1)

Unii ar putea spune că venerabilul sociolog şi filozof trăia într-o conjunctură în care ideologiile totalitare făceau furori în Europa. E adevărat, dar tot atît de adevărat este şi că Europa era scindată între totalitarism şi democraţie şi că mulţi intelectuali de marcă de la noi au ales partea stricată a mărului.

Tot despre românism scria, în epocă, şi Mircea Vulcănescu, în cartea sa “Nae ionescu- Aşa cum l-am cunoscut” :

“În vremea când l‐am cunoscut, eram preocupat de o paralelă între Coşbuc şi Alecsandri şi mă întrebam ‐ în vederea unei conferinţe pe care o pregăteam pentru o societate culturală de liceeni (“înfrăţirea Românească”) ‐ care din ei era adevăratul “poet al românismului”? Adunasem mult material ‐ îmi lipseau însă criteriile de comparaţie, pentru caracterizare.” (2)

În aceste zile, televiziunile din ţară s-au întrecut în sloganuri naţionaliste, ca răspuns la pretenţiile aberante ale secuilor din Harghita şi Covasna. Atmosfera a fost încălzită, după cum ştiţi, de naţionaliştii de la Budapesta, care speră să adune capital politic pe seama conflictului mocnit dintre românii şi maghiarii din zonă şi de aiurea.

În martie 1990, au avut loc, la Târgu Mureş, manifestări naţionaliste care au degenerat în lupte de stradă. Am fost la un pas ca scenariul din fosta Iugoslavie să se pună în scenă mai întîi la noi. Dacă Ion Iliescu a avut merite în istorie, cred că moderaţia de care a dat dovadă în perioada aceea a fost unul din ele (dacă nu şi singurul…).

Acum sunt voci care-l somează pe Băsescu să ia atitudine împotriva devierilor provocatoare ale Budapestei şi a obrăzniciei  secuilor din HARCOV. Pînă în momentul în care scriu această postare, preşedintele a avut înţelepciunea să nu toarne gaz peste foc.

În schimb, mass media, în lipsă de subiecte fierbinţi, agitînd spiritele, e pe care să redescopere un nou soi de românism, poate cu alt nume, cu tentă socialist-liberală, dar la fel de periculos ca şi cel vechi, consevator. Nu mai rămîne decît să asociem şi ceva sămînţă religios-ortodoxă, capcană de care s-a ferit, pe vremuri, ca de foc, Rădulescu-Motru (dar nu şi legionarii), pentru ca tacîmul să fie complet:

“Ortodoxismul nu poate merge mai departe în serviciul unei spiritualităţi naţionaliste, fără a-şi pierde caracterul de spiritualitate religioasă creştină; iar românismul nu poate merge mai departe pe baza ortodoxismului decît cu preţul abdicării sale de la rolul de promotor al progresului în ordinea economică şi politică a României. Fuziunea lor, aşa cum o pretind unii, nu poate fi de viitor, decît dacă unul sau altul îşi trădează chemarea.”- Rădulescu-Motru. (3)

Bibliografie:

1. Marta Petreu, “De la Junimea la Noica, Studii de cultură românească.”, ed. Polirom, 2011, pag. 146.

2. Mircea Vulcănescu, “Nae Ionescu. Aşa cum l-am cunoscut.”, ed. Eikon, 2009, pag. 8.

3. Marta Petreu, op. cit., pag. 150.

About these ads

7 thoughts on “Apel la moderaţie

  1. Eu va scriu din vestul tarii, de unde Bucurestiul e mult mai departe, ca Budapesta si unde traim in buna pace, romani si maghiari. Galceava cu steagurile s-au pornit de la politicieni si tembeliziuni. Politicienii din Ungaria sunt si ei unsi cu toate alifiile, asa cum sunt toti politicienii, mai ales in an electoral; nu le pasa de oameni decat in masura in care se pot folosi de ei. Maghiarii din Romania stiu ca dincolo de granita, ei sunt considerati tot romani; aici li se spune unguri (chiar noi romani cand mergem in Regat, ni se spune ca suntem unguri, chiar daca nu stim o boaba ungureste, accentul ardelenesc, ne face feste:)) Multi dintre ei si-au luat si cetatenie maghiara, ca asa ajung mai usor in SUA, nu trebuie sa se umileasca la ambasada din Bucuresti pentru o viza. Chiar si-n Europa pot ajunge sa munceasca mult mai usor si mai avantajos, decat noi romanii.
    Noua ardelenilor nu ne e teama de unguri, doar de manevrele necinstite si egoiste ale politicienilor, indiferent de limba ce-o vorbesc acasa si de steagul ce-l flutura.

  2. Pingback: 10 postări în Top 100 WP (09.02.2013) « Romania Evanghelica

  3. „Dacă Ion Iliescu a avut merite în istorie, cred că moderaţia de care a dat dovadă în perioada aceea a fost unul din ele (dacă nu şi singurul…).”

    Dragă Răsvan!

    Sunt bulversat de și prin această portretizare a fostului NKVD-ist, proletcultist, neo-comunist, liber cugetător, diversionist și… cîte și mai cîte o fi fost Ion Iliescu.

    Mineriadele (debutate în Ianuarie ’90), ca să citez doar un exemplu, se contrapun unei astfel de evaluări.

    „Ce-i de făcut?” – vorba mentorului lui I.I. ?!?

  4. Dragă Barthimeu, fii pe pace: nu vreau să vîr pe gîtul democraţilor şopîrla totalitară. :)
    Am afirmat cele de mai sus despre Ion Iliescu, numai în contextul gravelor conflicte interetnice din 19-21 martie 1990 de la Tîrgu Mureş. Ştii povestea cu Cofariu, românul stîlcit în bătaie de unguri, relatare care a apărut în mass media occidentală exact pe dos: minoritarii agresaţi de majoritari. Nu mai lipsea decît o scînteie, un ordin de sus, şi conflicul lua amploare. Ştiu că şi Măgureanu a fost “pe fază”, dar nu mai spun că iar intri la bănuieli. :)

    Crimele de la mineriade, crimele de după 21. 12. 1989 i se vor atribui, cel puţin în parte (sau nu) de către istorici, după ce documentele se vor desecretiza.
    Nu ştiu cît de NKVD-ist a fost, de restul, însă, sunt de aceeaşi părere cu tine.

  5. Nod în papura bătrână pajul ceartă o cadână
    se prind aripi de spinarea ce se-ndoaie prin noroaie
    Bulibașa surd zorește muștele de pe scaieți
    șade vameșul în blană numărând la galbeni creți
    Craii scunzi părând burgunzi s-au bronzat la lumânare
    calul chior al babei Rada mai respiră printr-o nare
    Irigații au curs șiroaie fără ploaie printre zoaie
    popa vine întins la masă că-i pomană de crăiasă
    La jurnalul înserării se tot ceartă sexegeții sau cu dânsa sau într-însa
    azi grăise o duduie că noi suntem membrii UE
    Poștărița-mi spuse în șagă că o-mpinge vântu-n nadă
    este luna lui februar câinii-ncep amorul iar

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s