C-a fost Vântu, c-a fost Scutu, bucuroşi le-om duce toate…

Mă tot gîndesc la trupul ţărişoarei mele, cît de bine o să-i stea coşcogea sistemul de rachete, aranjate precum gladiolele în cimitir, aruncate pe mormîntul păcii, după ce am bocit aşteptînd în zadar, timp de cincizeci de ani, venirea americanilor la parastasul martirilor ucişi în munţi.

Un lucru este cert: de acum încolo nu vom mai trăi pe-un picior de plai, pe-o gură de rai– exceptînd doar situaţia în care imaginăm plaiul ca pe un cîmp de bătălie de la Armaghedon, iar Mioriţa vreo generăleasă rumegînd trabucu-n gură de rai.

Nimeni nu s-a gîndit să facă vreun referendum legat de amplasarea scutului pe coşcovitul piept al ţării.

Tradiţia ultimelor două sute de ani arată că, în momentul în care se iscă zaveră prin ţară, cei care-ţi arată fundul şalvarilor cu grăbire, luîndu-şi tălpăşiţa, cu boieroaicele şi cuconii după ei, sunt tocmai boierii cu viziuni şi gărgăuni. Cei care rămîn, adică talpa ţării, plătesc oalele sparte, avînd cinstea de a deveni eroi, în timp ce nevestele lor se învîrtesc de cîte un viol-două, iar copiii sunt luaţi sclavi la Stambul, la Ţaringrad sau Leningrad.

În momentul în care Putin, prin mijloacele sale ortodoxe tipic ruseşti, a reuşit să facă din Moscova o capitală a luxului, iar din Rusia o mare putere, cu peste două sute de miliarde de euro în visterie; o Rusie în plină expansiune, care, din cerşetoarea docilă de la masa unchiului Sam, din deceniul nouă, a devenit regina balului, cea mai mare exportatoare de gaze naturale din lume şi a şasea putere din lumea petrolului; o Rusie care a fost refuzată să intre în NATO, încă de pe vremea lui Clinton, şi care priveşte înapoi cu mînie; pe această Rusie o înfruntăm noi, astăzi- cum credeţi?- „cu bucurie”!

Vizita lui Biden la Bucureşti, în toamna anului trecut, a consemnat acest sentiment de euforie, a unei ţări care se bucură la vestea că a fost aleasă să poarte-n sîn şi în gură căteva perechi de grenade cu cîrligul scos.

Preşedintele Constantinescu saluta cu satisfacţie bombardarea Belgradului, pe vremuri, deşi nu trebuia decît să lase liber spaţiul aerian al ţării, survolării bombardierelor americane, cu posibilitatea de alimentare a acestora la pieptul plin de lapte negru al doicii din Carpaţi.

Poate că veţi spune că mereu  nu avem încotro, sau poate că ar terebui să vorbim despre noul tip de democraţie pe care îl importăm;  poate că ar fi corect să privim cu mai mare atenţie spre răsărit şi să le spunem boierilor care au supt ţara cu măduvă cu tot,  măcar să-şi reprime „bucuria” la aflarea veştii că România a fost aleasă cenuşăreasa balului, viitoarea ţintă de-un dans al morţii cu bin Laden, la Bucureşti.

Şi, să nu uităm: nu pierde Vîntu, cît aduce Scutu.

20 de gânduri despre “C-a fost Vântu, c-a fost Scutu, bucuroşi le-om duce toate…

  1. Din pacate de 20 de ani, conducatorii pe care i-am avut s-au gandit doar la ei si la cei cu care aveau obligatii de familie sau afaceri.
    De la bun inceput s-a pornit gresit pentru binele cu adevarat al tarii;trebuia inceput cu reforma monetara si atunci, toti porneam cu sanse egale!Si taranul de la colectiv si muncitorul si inginerul si medicul si profesorul, dar si activistul de partid sau securistul!
    Atunci se vedea fiecare de ce este in stare, cu mainile si mintea pe care le-a dat-o bunul Dumnezeu!
    Asa cum au facut, neprofesional, am ajuns sa fim condusi de tovarasii militieni si securisti si colaboratori ai lor, care avand acces la bunurile nationale au furat fara rusine!
    Acum, ca nu prea mai au ce fura, cica se gandesc la linistea tarii, sa nu fim atacati…de cine?
    De arabii care au studiat la noi sau de cei care au facut afaceri grase, inainte si dupa revolutie?
    Nu pe noi ne vor ataca, ci pe americani care se ingrijesc sa-si disperseze efectivele militare ,cat mai departe de tara lor! Populatia lor e protejata, doar trebuie sa-i voteze din nou la alegerile viitoare!
    Noi, romanii, vai de mama noastra, ajungem tot din lac in put! Ne caciulim ba la americani, ba la europeni pentru firimituri! E drept ca unii ajung si la masa festiva, ba au si abonament acolo, doar ei sunt dragii nostri conducatori….

  2. Viorica O, e cam utopic ce spui tu. Nu reforma monetară era ceea ce ne lipsea, ci venirea la putere a unui Coposu şi Raţiu şi restaurarea monarhiei. Toate ar fi mers, după aceea, pe un făgaş normal şi cu adevărat democratic.

    La fel ca şi în Rusia lui Putin, în România au venit la putere structurile vechii securităţi şi activiştii de partid care au avut toate pîrghiile economice în mîna lor, încă din vechiul regim.

    Ca şi în Rusia, au apărut oligarhi care au furat tot ce era de furat. Şi la noi, acum ei stăpînesc ţara, iar mîine vor veni progeniturile lor cu pretenţie de moştenitori la putere.

    Strategia de politică externă este făcută de oameni nepricepuţi, iar Băsescu nu este capabil să conducă ţara, după opinia mea. Lumea a mai avut mari bolnavi care au fost în fruntea popoarelor: Kennedy- bolnav de Addison şi maniac sexual, plus drogat; Churchill, un mare alcoolic; Roosevelt, un canceros imobilizat, cu metastaze; Reagan, demenţă presenilă; Stalin, un dezechilibrat mintal; Lenin, un sifilitic în fază terţiară, şi alţii, şi alţii…

    Din nefericire, în aceeaşi perioadă conduc popoare vecine doi oameni total diferiţi: Putin şi Băsescu, iar americanii îl au pe Obama. Uneori e prea mult…

  3. Razvan, sunt de acord cu ce spui,ca ne trebuiau oameni de caracter, oameni adevarati. Dar in ’90 cand a fost prima campanie electorala, iti amintesti reactia romanilor nostri fata de Ratiu, Copos,Rege?
    „Nu ne vindem tara”! se stiga la mitinguri de cei care nici nu stiau bine de sunt adunati acolo; nu ne-am vandut tara, au vandut-o noii democrati, sau au dat-o pe gratis!
    Personal, nu ca ma laud, am votat prima data cu Campeanu (PNL), si am tinut-o tot cu PNL: si ultima data eu zic ca nu pe Geoana l-am votat ci pe Crin…dar asa a fost sa fie.
    Iar despre rusi…ce sa spun, numai bine, Doamne feri-ne de rau!
    Am citit intr-o carte mai demult, nu-mi amintesc a carei autor, crestin roman, spunea; sa ne rugam ca-n vremurile care vor precede marea prigoana si revenirea Domnului, sa ne rugam deci,sa avem conducatori intelepti,care sa nu faca aliante impotriva rusilor… ceva de genul asta.
    Intelepciunea si priceperea conducatorilor o cam pun la indoiala, iar cu rugaciunea fratilor pentru tara in care ,inca traim, ce sa spun?
    Suntem mai ocupati sa ne „scoatem ochii” unii
    altora si sa aruncam cu piatra unii in altii..
    Mie una , chiar imi pare tare rau de furtuna din paharul cu apa care s-a iscat, si-mi cer iertare Domnului pentru asta si dv fr,Razvan, pentru ca suntem in „cabinetul vindecatorului”.
    De mult har si de un sfarsit de saptamana binecuvantat sa aveti parte!

  4. Ca fapt divers: pe 21 dec 89 m-am intors din centrul orasului la fabrica si i-am salutat sincer pe trei colegi adunati la o barfa dintre care unul era secretarul de partid cu „Traiasca regele!” Era tot ce mi-a venit in minte atunci de bucurie desi nu ma gandeam atunci chiar la regele Mihai cat la vorba aia cu „regele a murit, traiasca regele”. Dupa cateva secunde am inteles gafa mea cand am vazut privirile lor mirate si lipsa de entuziasm. Uitasem cine erau.

    Cand am raspuns in preajma alegerilor ca voi vota Campeanu colgeii se uitau din nou ca la urs la mine. Numai dupa ce au aflat ca mai sunt ingineri si maistri care NU votau cu Iliescu au zis: hm e ceva ca mai sunt si altii nu numai Sam 🙂

    M-am trezit si eu cu ceva despre rege, Iliescu si Campeanu. Continuati va rog:)

  5. Tî takoi malenkii zaiț i on takoi balșoi volk! Naverno ne imeet znacenie șto zaicic dumaet. Naș Bog snaet i mojet vsio i ot Nevo mî jdiom spasenie.
    Dlia nas immet znacenie șto Bog nam skazal: „не бойся, ибо Я с тобою; не смущайся, ибо Я Бог твой; Я укреплю тебя, и помогу тебе, и поддержу тебя десницею правды Моей.”
    I „Вот, Я сотворил кузнеца, который раздувает угли в огне и производит орудие для своего дела, –и Я творю губителя для истребления.Ни одно орудие, сделанное против тебя, не будет успешно; и всякий язык, который будет состязаться с тобою на суде, –ты обвинишь. Это есть наследие рабов Господа, оправдание их от Меня, говорит Господь.”
    S Bogom.
    O sa-ti traduca Elisa.
    Bucurie!

  6. Ar mai fi fost o solutie acum 20 de ani: daca s-ar fi instaurat un guvern provizoriu format din pastori si personaliati independente, care ar fi asigurat alegeri corecte, adevarate si gestionarea corecta a avutiei Romaniei la acea ora! Ceva de genul cum s-a procedat in fosta Germanie Democrata!
    Dar cum romanii nu sunt nemti, si cum pe nemtii buni, i-au vandut comunistii pe valuta, la noi s-a facut ca la nimenea!
    Si acum ne miram si ne gandim cum de la noi merg toate de-a-ndoaselea! Numai un pic nu-i bine si apoi iar e rau:)

  7. Sam, aşteptam să ajungem în epoca noastră. Scutul ne omoară… (sau ne apără!) NATO… (sau CREDINŢA!) Epistola lui Biden către Băsescu… (sau a apostolului Pavel către Efeseni!)

    Asta-i continuarea, nu? Una din multele posibile 🙂

  8. @ Ar mai fi fost o solutie acum 20 de ani: daca s-ar fi instaurat un guvern provizoriu format din pastori si personaliati independente…

    Viorica O, ştiu şi eu? Dacă-i alegeau dintre pastori pe Bunaciu cel Bătrîn, pe Talpoş şi pe Poplăcean, ieşea o „rivuluţie” mai ceva decît a făcut-o dom’ Neluţu 🙂

  9. Razvan, nu stiu cum e cu scut sau fara scut, sa te intorci acasa pe scut sau sub scut. Am pierdut din fericire firul politicii romanesti, ma mai hranesc la mana a doua cu informatii disparate. Sunt un nostalgic si ma pasioneaza trecutul dar nu cel apropiat. Am fugit de raspunderea construirii societatii capitaliste desi nu din lasitate ci pentru ca traind atatia ani din vise am gasit o oglinda mai potrivita prin care sa intru cu totul in lumea fanteziilor mele.
    Btw mi-au placut articolele tale despre locurile si vremurile vechi. Astept noutati din …trecut

  10. Talpos,Bunaciu,Poplacean?
    Auleo!
    Cred ca Viorica O,s-a gandit la cei la care ma gandesc si eu . 🙂
    Sunt putini,dar „este”. 🙂

  11. Vestea Bună, mulţumesc pentru cadou! Trebuie să ştii că mă gîndeam, zilele acestea, la un paradox: pe de o parte aşteptăm de la bisericile noastre să crească, spiritual şi ca număr de membri, pe de altă parte spunem că trăim vremurile din urmă, cînd ar trebui să ne temem că venirea Lui nu va mai găsi credinţă pe pămînt.

    Suntem martorii a două cronici paralele, „scrise” despre aceeaşi perioadă: una din ele este optimistă, şi duce la megabisericile despre care am citit la tine; a doua, este cea predicată din ce în ce mai rar, cea pesimistă, despre căderea de la credinţă şi Adevăr, care nu conduce la nimic vizibil.

    Practic, ar trebui să ne organizăm biserica subterană, nu să ne unificăm ciolanele putrede într-un schelet al cărui ansamblu să danseze, macabru, un dans al morţii şi al apostaziei…

  12. @ Astept noutati din …trecut…

    Dragă Sam, mai am de dat vreo două tîrnăcoape şi termin tunelul timpului. Cine ştie unde voi ieşi şi cînd, şi dacă acolo voi găsi Lumina… Măcar am înţeles direcţia: înapoi, tot înapoi… 🙂

  13. E frumoasă postarea ta, Vestea Bună. E ca planul de evacuare în caz de incendiu: admirabil şi greu de respectat, cînd vine focul. Abia atunci ne vom călca în picioare, la figurat, fireşte…

    Cunosc un orăşel, cu mai puţini locuitori decît spui tu, care a avut la un moment dat, cel puţin trei adunări creştini după evanghelie. De ce? Pentru că nu s-au înţeles „ideologic”? Nu cred… Acum, că sunt unite, nu aduc mare cîştig… spiritual vorbind.

    Ninge tare la voi? 🙂

  14. Nu tare, e frumos.
    Dar ce te impiedica sa faci ce am scris:” Fii tu primul, deschideti casa ta pentru adunare, adunarea din casa lui Radu, a lui Mircea, a lui Traian, a lui Mihai…. Ai tot dreptul, Domnul ti-l da. Diavolul se va opune cu toata siretenia lui dar nu-l lua in serios, ia-L in serios pe Domnul….”
    L-am sunat ieri pe fratele D. din S:
    -Cum a fost la adunare?
    -A fost un har mare, a fost plin. Am fost eu, sotia, Daniel, sora L., fratele A. si un nor mare-mare de martori, a fost plina casa. Asa ca Rasvane, adunarile Domnului, chiar daca-s de 2 sau 3, sunt tare aglomerate.
    Si nu ca plan de evacuare, ci ca instructaj zilnic intr-o partasie a bucuriei din cer. Chiar! De ce crezi ca acest sistem ierarhic, diabolic e chiar asa de speriat? E un Goliat ingamfat, dar asta nu inseamna ca nu este piatra si pentru fruntea lui. Asta imi tot spune Domnul, sa-i grabesc venirea, sa-i fac pe vrasmasii lui asternut al picioarelor lui, pe toti cei din dreptul meu. In cer imi spune, am scris cum in postarea din 7 feb. Nu mai pun link. Har!

Comentariile nu sunt permise.