Academia de Ştiinţe Social-Politice Doamne-Doamne

Românii s-au săturat de feţele politicienilor de pînă acum. Ei vor ceva nou. UCDR-ul nu s-a delimitat de politica PDL-ului. Unul din liderii lor îl consideră pe Boc un om de treabă, care nu e vinovat de dezastrul actual, aruncînd toată vina pe marinarul de la Cotroceni. Muzica asta o vom asculta tot mai des în anii viitori. Va specula UCDR-ul dezamăgirea votanţilor PDL-işti, adunînd voturi care s-ar fi dus, poate, spre USL? Le vor oferi, apoi, PDL-ului, într-o posibilă alianţă la locale şi apoi la generalele din noiembrie? Să fie UCDR-ul canalul prin care se vor scurge voturile românilor din diaspora în buzunarele PDL-ului, sub masca onorabilităţii şi a unui creştinism politic cel puţin ciudat? A ajuns biserica vie o Academie de ştiinţe social-politice Isus Cristos, pe modelul Academiei Ştefan Gheorghiu dar cu semn schimbat? Oricît de naivi am fi, e greu de crezut că într-un timp atît de scurt se mai pot impune figuri noi sau partide necunoscute care să capitalizeze  suficiente voturi să-i propulseze  în parlament sau în ecuaţia de putere. Şi totuşi… vorba lui Giordano Bruno: nicăieri nu găseşti o masă mai bună de manipulat decît printre oamenii  religioşi. Iar pentru asta, îţi trebuie un lider… Ghiciţi care…

 

E Beni cu noi? Sau doar Victoraş?…  Nu ştiu dacă este, dar eu sunt cu ei. A început campania de strîngere a semnăturilor sau, ca s-o spunem mai pe şleau, recensămîntul fraierilor de la urne. Le-am dat cnepeul, numele, adresa şi semnătura. Nu şi numărul de la buletin, pe care nu-l ţin minte nici cu slujbe.

-Măi, tu de ce-ai semnat? – m-a luat la descusut cu mirare nevastă-mea acasă, după ce a ţîşnit prima din biserică, lucru care nu se întîmplă de obicei,  pupăturile cu bătrînelele de duminică fiind un sport care nu se ratează.

-Păi… Păi de ce să nu semnez? Lasă să se înfiinţeze…

-Tu crezi că ăştia aveau nevoie de semnătura ta sau a amărîţilor din orăşelul ăsta prăpădit? N-au ei destule biserici la Piatra, la Iaşi, la Suceava? Nu le ajunge să adune şapte sute de semnături de acolo?

Am recunoscut că m-am cam pripit, dar asta era, nu mai aveam ce să fac. Mi-am amintit cîţi au semnat ca fraierii cu legionarii… Eliade şi alţii ca el…

-Şi cu cine ai să votezi în primăvară?- mă luă iar în primire nevastă-mea, în timp ce tăia pîinea iar eu plimbam tacticos nişte cremvuşti de la lidl prin apă clocotită. Unul tocmai pocnise, aşa încît n-am răspuns imediat…

-Cu liberalii, păi cu cine altcineva?

-Vezi tu, tocmai aici e aberaţia: îi susţii pe ăştia să se înfinţeze, iar tu votezi cu ceilalţi.  Eu am să votez cu ei, chiar dacă nu vreau să se înfinţeze. Şi ca mine o să facă majoritatea celor două milioane de care vorbea  fratele cu propaganda.

-Două milioane? Doar n-or vota toţi ca oile…

-Ba bine că nu! pentru că au spus că sunt creştini, că se luptă cu minciuna şi hoţia, pentru că ai semnat tu să se înfiinţeze partidul ăla…

-Io? Eu sunt liberal!

-Păi nu e clar? ei vin în biserică să te convingă să-ţi dai adeziunea. Tu, repede, semnezi. Una că nu se face chestia asta,  adică să încurce lucrurile, pe Cristos cu politica, chiar dacă ruda ăluia e pastor baptist… Apoi, ce-ar însemna să-şi facă toţi creştinii partide: ortodocşii, catolicii…, mă rog, fiecare cu doctrina lui? Nu crezi că  lumea s-a cam săturat  de cruciade?


14 gânduri despre “Academia de Ştiinţe Social-Politice Doamne-Doamne

  1. Se pare ca ai….incurcat-o! Numai din curiozitate….ai mancat crenvustii calzi sau nu i-ai mai apucat!

  2. Creştine Cristian!
    Cu cine vei vota pe final: cu un Crin(işor) sau cu un Victor(aş) ?!? 🙂
    Şi ca să n-ai timp de un respiro,şi ca lucrurile să nu fie prea simple, din cei doi „victor(ioşi)” pe care vei pune sigiliul: pe cel tri-trandafiriu sau pe cel aparţinând (defunctului) CDR-ului, unul precedat de un mare U ?
    Sper să nu ajungi ca un moţ de prin părţile Belişului, care în Duminica Orbului, întrebat fiind cu cine a votat, a replicat :” Unde s-a nimerit!”. Şi s-a nimerit pe şi cu „bunicuţa” Iliescu.:)

  3. Dragă Barthimeu, de Victor Fărărgău vorbeam. Faptul că e vărul lui Beni e bine exploatat şi presupun că miezul campaniei pe asta se bazează.
    Un soi de garanţie de credinţă, dacă vrei. Am avut dreptate cu postările din primăvară, iar reacţiile de atunci ale ultragiaţilor se dovedesc a fi întemeiate: jocul e cu miză mare.

  4. O „mică-mare corecţie” primiţi ?!? 🙂
    Victor Fărăgău e văr primar cu Beni Fărăgău.
    Dar aşa cum sper că îţi aminteşti, în primăvară circula un articol: „Şi Beni e cu noi!”
    De atunci văd că acest banner a ajuns cu bine şi cu brio şi pe plaiurile nemţene. Şi se pare că prinde rădăcini.
    Cât despre roadă…om vedea la toamnă!

  5. Da? fie cum spui tu! 🙂
    A ajuns, aşa e, dar campania se face în biserică. La clădire mă refer, ca să n-avem vorbe. Pilula politică e glazurată cu versete, asta pare să fie noutatea. E speculată din plin legătura de rudenie despre care vorbeşti. Celula de bază a societăţii e familia- nu aşa spuneau şi comuniştii? 🙂

  6. La noi in adunare s-a oprit orice luare de cuvant a cuiva, care are vre0o legatura cu propaganda elactorala sau cu vre-un anume partid.

    Oricati vor veni, ii salutam, le spune bun venit, ii binecuvantam si le spunem ca sant bineveniti sa asiste la seviciul de inchinare a adunarii noastre.

    Si credem ca este o pozitie foarte demna, nu este bine sa otravim un serviciu de inchinare inaintea lui Dumnezeu, vorbind despre o alta posibila autoritate.

  7. Adrian S., lucrurile nu ţin neapărat de adunarea respectivă. Dacă omul cu mesajul politic trece direct de la amvon în sală, unde continuă să vorbească dar nu despre Dumnezeu ci despre politică, trebuie îndrăzneală ca să-l opreşti.
    Din experienţa mea pot spune că am trecut prin următoarele stări- nu neapărat în ordinea de mai jos-:
    -stupoare,
    -jenă,
    -revoltă,
    -resemnare,
    -milă şi
    -prosteală
    De ultima a depins recţia ulterioară de a semna formularul.
    Povestea nu e nouă şi dacă e să găsesc o corespondenţă în Biblie, reacţia potrivită a adunării ar fi fost aceea a lui Cristos din templu, cînd a alungat zarafii şi vînzătorii de porumbei, cu biciul.
    Dacă povestea s-ar fi derulat după terminarea serviciului divin, după rugăciunea de final şi binecuvîntarea adunării din partea pastorului, nu aş fi avut nimic de obiectat.
    Aşa însă, treaba se încurcă de-a binelea şi felicit şi eu pe Costică H. şi adunarea din care face parte pentru ţinută şi caracter.
    Ştii cum răsună numele lui Boc, Tăriceanu sau Fărăgău (acesta spus în context politic) în sala bisericii? Cum toate ajung în derizoriu şi te întrebi cum de nu se tem de Dumnezeu?
    Eu am trecut prin experienţa asta şi n-aş dori-o repetată nimănui.

  8. Frate Razvan, Eu sunt apolitic 100%, dupa cum bine stiti. La noi in adunare s-a intamplat ca primarul sa ia odata cuvantul la amvon. Au fost frati, printre care si eu, care am iesit din biserica atunci cand acesta a inceput sa vorbeasca. Nu i-a cazut bine pastorului. Politica nu are ce sa caute in biserica si nici biserica in politica.

Comentariile nu sunt permise.