Alt ton pentru mister Ţon

(postare integrală a unui comentariu semnat Doru Radu)

Daniel Mitrofan isi exprima deschis parerea cum ca, intr-adevar, Iosif Ţon si-a incetat activitatea de informator al Securitatii in 1973, asa cum Iosif Ţon a pretins si rezulta din documente.

 
Mitrofan spune insa –si documenteaza- ca Ţon a initiat anumite contacte cu autoritatile in mod “naiv”, oferindu-se sa contribuie la imbunatatirea relatiilor Romaniei cu Anglia sau cu alte tari.  Bunaoara, se oferea sa ceara prietenului sau sa nu mai difuzeze un material critic la adresa României, surprinzindu-l pe ofiter.
Alta data, pretinde ca se intilneste –la initiative sa- cu un consilier al Lui Ceausescu privind relatiile cu ungurii.
Atitudinea contradictorie ii face pe securisti sa-l caracterizeze cind fanatic si dusmanos la adresa regimului, cind inregimentat cuminte in structurile baptiste. Se dau ca exemplu note de protocol intocmite pt. Departamentul Cultelor,  cu ocazia vizitei vreunui pastor din strainatate. Imi amintesc ca fostul sau colaborator, Aurel Popescu, il critica pt. asta in celebra “Cine esti d-ta d-le Ţon?”
Notele de protocol au fost un contencios. Unii mai cuminti le-au dat si au scapat de presiunile Securitatii. Oficial, respectivii pastori nu erau informatori. Ele erau date in nume personal, fara nume conspirativ, si nu urmau vreun tipic obligatoriu al notelor informative. Cei ce nu faceau asta erau luati in vizorul Securitatii.
Daniel Mitrofan isi rezerva dreptul sa isi schimbe parerea daca vor aparea documente noi, mai ales din arhiva SIE care inca nu este accesibila.
Am intervenit cu asta din 2 motive:
– Din respect pt prietenii si oamenii pe care ii iubesc, precum Barthimeu, fr. Radoi, Mihai H. si altii care sunt convinsi sincer ca Ţon a fost informator de prin anii ’60 pina in ’89… ba inca si acum. Nu vreau sa ma laud, dar am anticipat/speculat aceeasi concluzie ca si Mitrofan, in lungile mele aparari ale fr. Ţon. Am acceptat ca Ţon s-a mai laudat, si-a mai exagerat suferintele, dar nu e posibil sa fi mintit tot timpul in asemenea hal cum credeau dinsii. E si el un copil al lui Dumenezu, ca si mine sau cei ce se indoiesc sincer de afirmatiile sale, de multe ori contradictorii.
– Din respect pt adevar: omul acesta a fost prea mult acuzat fara o baza. Banuielile sunt una, dar la adresa sa au fost facute acuzatii si nu banuieli.
Desigur ca nu-s naiv sa cred ca oponentii mei vor fi convinsi; prejudecatile oamenilor nu se schimba nici in fata faptelor. Si nici nu exclud ca se mai poate gasi ceva. Nu e cinstit insa, inaintea Domnului, sa traim cu banuieli. Si nici nu cred ca se va gasi ceva exploziv. Daniel Mitrofan insusi are un ton complet schimbat fata de cel de la deschiderea blogului sau. Consider de bun augur acest ton. E unul de istoric si nu justitiar. Sper ca si cei pomeniti mai sus sa-si schimbe tonul.

Anunțuri

15 gânduri despre &8222;Alt ton pentru mister Ţon&8221;

  1. Mulumesc pt publicare. O precizare: cele de mai sus sunt din cartea lui Daniel Mitrofan, Pasi -cultul baptist in comunism (cartea e in curs de aparitie)

  2. Am înţeles. Cît despre aşteptarea dosarelor de la SIE, cred că nepoţii lui Daniel Mitrofan se vor bucura de asemenea revelaţii. Parafrazînd un personaj celebru dintr-o piesă de teatru: căci arhiva nu-i a mea şi nu-i a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul veacurilor 🙂

  3. Dorule dragă,
    Dacă din cuvintele noastre vom fi scoși vinovați atunci iată câteva afirmații cvasi incriminatorii… la adresa știm noi cui! 🙂
    1. Dacă „respectivii pastori nu erau informatori.” atunci ce erau: fata mare sau fata morgana?!? – să fim serioși!
    2.„ nu e posibil sa fi mintit tot timpul in asemenea hal cum credeau dinsii.”- pentru că în acești „dânșii” sunt inclus și eu, tare sunt curios să aflu unde ,când și cum am afirmat/crezut eu că Iosif Țon tot timpul a mințit?!? Generalizările dăunează grav sănătății… relațiilor.
    3. „omul acesta a fost prea mult acuzat fara o baza” – Ipote(nu)za o avem. Înălțimea (faptelor) o cunoaștem. La ce fel de bază te referi ?!?: 🙂 La o bază de date sau la o bază de fapte?!? Cu sau fără acte, faptele rămân.
    4. „Sper ca si cei pomeniti mai sus sa-si schimbe tonul.”- tonul nu-i greu de schimbat. Mai grea e cu partitura!

    Și la final, ca-ntre prieteni: dacă tot n-ai citit până la final cartea , de ce … de ce totuși revii asupra ei ? Dar dacă tocmai partea pe care n-ai reușit s-o parcurgi contrazice opinia ta despre Daniel M. ?!? 🙂

  4. barthimeu:
    Reciteste-ti raspunsurile la polemicile noastre anterioare pe aceasta tema si vei trage concluzia.
    Oricum, importanta nu e acuratetea exegezei mele pe textele tale (sau invers) ci faptul ca ai acceptat o schimbare de ton, care era unul dintre scopurile mele.
    Multumesc pt raspuns..
    vindecatoru:
    si eu ma tem ca SIE nu-si va da dosalele la purecat. A propos de activitatea externa a d-lui Ton din perioada studiilor din Anglia e interesant ca Secuitatea spune ” informatiile date au fost nesemnificative”… spre deosebire de alti informatori baptisti sau penti despre care Secu scria „informatiile date au dus la masuri operative”…
    Tot la capitolul „externe” am aflat ceva semnificativ si nestiut de mine. Dl. Ton nu a mers la congresul din Thailanda, cuminte, pe lista propusa de Uniunea Baptista si aprobata cu marinimie de Dep. Cultelor si Ministerul de Interne. Domnia sa a sters-o englezeste…din Anglia…

  5. Doru Radu: referitor la ultimul pasaj (cel cu Thailanda), asta e de bine sau e de rău? să nu-mi spuneţi că depinde pentru cine, că m-aţi terminat 🙂

  6. E de bine pt mine care-am fost un aparator al domniei sale si de rau pt oponentii mei. De partea cealalta a spectrului argumentul -„faptele care ramin chiar daca lipsesc documentele”, cum zice Barthimeu- era urmatorul: „ca dovada ca e securist l-au trimis la congresul mondial baptist din Tailanda cu misiune speciala”. Dupa cum se pare nu l-a trimis nimeni; s-a dus singur fiind in vizita in Anglia (unde nu stiu cum a ajuns)…
    La fel, vindectorule, si cu studiile in Anglia, unde argumentul e ca „ei” l-au trimis cu misiune…. Asa o fi, numai ca din documentul publicat in noua carte, Pasi, „ei” nu recunosc si nici nu-s multumiti de „misiune”…. Sau cum zice Barthimeu: „Înălțimea (faptelor) o cunoaștem”. Oare?

  7. Dezavuez si condamn demersul si subtilitatea folosite de Doru Radu in diluarea si diminuarea vinovatiei pastorilor si liderilor religiosi din Romania, in perioada comunista, ce ofereau, chipurile, „doar niste Note de Protocol” conducerii si inspectorilor teritoriali al Depart. comunist Cultelor din Romania. Oricine a avut acces la Arhivele Dep. Cultelor si ale CNSAS, poate observa gradul de toxicitate identica pe care-l avea continutul majoritatatii asa-ziselor Note de Protocol si ale Note si Comunicari scrise si verbale pe care le faceau saptaminal sute de pastori si lideri religiosi din Romania. In Plus, se stie ca majoritatea inspectorilor de clte erau si ofiteri de securitate, sau activisti PCR de profesie. De asemenea, se stie ca la aceste intalniri si raportari saptaminale, in biroul directorilor sau al inspectorilor Dep. Cultelor participau si ofiteri de securitate care preluau direct turnatoriile si informatiile aduse de liderii religiosi.
    Trebuie sa mentionez, de asemnea, ca fr. Vasile Talos, pastor si jurist, a atras la timpul respectiv atentia conducerii cultelor crestine din Romania ca nu li se aplica prevederile si cerintele Legii Nr. 23, legea pastrarii secretului de stat, si nici Hotaririle de Guvern date in aplicarea Legii 23, deoarece pastorii si bisericile nu operau cu secrete de stat clasificate. Deci, Note de Protocol erau cerute doar conducatorilor „unitatilor si insitutiilor socialiste, de stat.”
    Desi stim acum ca fr. Iosif Ton si-a reconciliat relatia sa cu Dumnezeu si cu Biserica Sa si ca a recunoscut si regretat trecutul sau colaborationist – mai indepartat in timp sau mai apropiat, sa nu uitam ca fratele Ton a facut marturisiri si dezvaluiri socante intr-un interviu dat B.B.C si jurnalistului Andrei Badin, de la Antena 3 Tv., in anul 2007, ca: „Spaima si groaza mea este alta. Cand, si daca (!) se vor publica deodata toate dosarele informatorilor care au fost slujitori ai Bisericilor (pastori, diaconi, membri in comitete,etc.) se va vedea ca fenomenul a fost mult mai masiv decat ne-am putut inchipui noi.” Citat din declaratia lui Iosif Ton.
    Pentru istoricii si liderii baptisti de buna credinta ofer, in privat, datele de contact ale domnului maior G.P.I., telefonul sau fix si mobil, si adresa acestuia din Cluj, Str. Th. Mihali, unul din securistii din Cluj-N. ce il coordonau si verificau periodic pe pastorul Iosif Ton, incepind din anii ’70 si pina la plecarea sa, pe cale amiabila, in SUA, in anul 1981. Acest fost ofiter de securitate avea chiar mandat de a-l executa fizic pe Iosif Ton daca acesta nu ar fi continuat sa colaboreze cu organele centrale ale PCR, ale Dep. Cultelor si ale DSS si DIE-CIE, chiar si in perioada 1979-1981, cind profesorul si pastorul Iosif Ton a fost folosit pentru strainatate ca agent de influenta externa al Romaniei Socialiste. Chiar si acum fr. Iosif Ton poate sa ne redea continutul pacificator, pro-romanesc si aplologetic, socialist, al mesajelor citite de profesorul Iosif Ton la diferite congrese mondiale si europene din perioada 1979-1981.
    Desigur, Iosif Ton a regresat in perioada 1979-1981, cind s-a aliniat la politica duplicitara si diplomatia pro-comunista si pro-ceausista dusa, ca mare zel, de toti liderii Cultului Crestin Baptist din Romania in toate perioadele post 1949.
    Mihai Coldea, cercetator stiintific, email: mihai.coldea@ yahoo.com

  8. IDEM, cu mici rectificari lexicale si gramaticale.
    Dezavuez si condamn demersul si subtilitatea folosite de Doru Radu in diluarea si diminuarea vinovatiei pastorilor si liderilor religiosi din Romania, din perioada comunista, ce ofereau, chipurile, “doar niste Note de Protocol” conducerii si inspectorilor teritoriali al Depart. comunist Cultelor din Romania. Oricine a avut acces la Arhivele Dep. Cultelor si ale CNSAS, poate observa gradul de toxicitate identica pe care-l avea continutul majoritatatii asa-ziselor Note de Protocol, cit si alte Note si Comunicari scrise si verbale date saptaminal de sute de pastori si lideri religiosi din Romania. In plus, se stie ca majoritatea inspectorilor de culte erau si ofiteri de securitate, sau activisti PCR de profesie. De asemenea, se stie ca la aceste intalniri si raportari saptaminale, in biroul directorilor sau inspectorilor Departamentului Cultelor participau si ofiteri de securitate, care preluau direct turnatoriile si informatiile detailate aduse de liderii religiosi.
    Trebuie sa mentionez, de asemnea, ca fr. Vasile Talos, pastor si jurist, a atras la timpul respectiv atentia conducerii cultelor crestine din Romania ca lor nu li se aplica prevederile si cerintele Legii Nr. 23, legea pastrarii secretului de stat, si nici Hotaririle de Guvern date in aplicarea Legii 23, deoarece pastorii si bisericile nu operau cu secrete de stat clasificate. Deci, astfel de Note de Protocol erau cerute doar conducatorilor “unitatilor si insitutiilor socialiste, de stat.”
    Desi stim acum ca fr. Iosif Ton si-a reconciliat relatia sa cu Dumnezeu si cu Biserica Sa si ca a recunoscut si regretat trecutul sau colaborationist – mai indepartat in timp sau mai apropiat, sa nu uitam ca fratele Ton a facut marturisiri si dezvaluiri socante intr-un interviu dat B.B.C si jurnalistului Andrei Badin, de la Antena 3 Tv., in anul 2007, ca: “Spaima si groaza mea este alta. Cand, si daca (!) se vor publica deodata toate dosarele informatorilor care au fost slujitori ai Bisericilor (pastori, diaconi, membri in comitete,etc.) se va vedea ca fenomenul a fost mult mai masiv decat ne-am putut inchipui noi.” Citat din declaratia lui Iosif Ton.
    Pentru istoricii si liderii baptisti de buna credinta ofer, in privat, datele de contact ale domnului maior G.P.I., telefonul sau fix si mobil, si adresa acestuia din Cluj, Str. Th. Mihali, unul din securistii din Cluj-N. ce il coordonau si verificau periodic pe pastorul Iosif Ton, incepind din anii ’70 si pina la plecarea sa, pe cale amiabila, in SUA, in anul 1981. Acest fost ofiter de securitate avea chiar mandat de a-l executa fizic pe Iosif Ton daca acesta nu ar fi continuat sa colaboreze cu organele centrale ale PCR, ale Dep. Cultelor si ale DSS si DIE-CIE, chiar si in perioada 1979-1981, cind profesorul si pastorul Iosif Ton a fost folosit pentru strainatate ca agent de influenta externa al Romaniei Socialiste. Chiar si acum fr. Iosif Ton poate sa ne redea continutul pacificator, pro-romanesc si aplologetic, socialist, al mesajelor citite de profesorul Iosif Ton la diferite congrese mondiale si europene din perioada 1979-1981.
    Desigur, Iosif Ton a regresat in perioada 1979-1981, cind s-a aliniat la politica duplicitara si diplomatia pro-comunista si pro-ceausista dusa, ca mare zel, de toti liderii Cultului Crestin Baptist din Romania in toate perioadele post 1949.
    Mihai Coldea, cercetator stiintific, email: mihai.coldea@ yahoo.com

  9. D-le Mihai Coldea:
    Apreciez sincer curajul raspunsului dvs si f. ca v-ati identificat. In ce priveste informatiile pe care le aveti de la ofiterul respectiv ele sunt foarte importante.
    Pt ca sunteti cercetator stiintific sa clarificam citeva lucruri din afirmatiile mele; nu de alta dar imi aduceti acuzatii grave.
    1- Eu condamn notele de protocol si pot sa va spun ca in interiorul bisericii noastre i-am cerut pastorului de pina atunci sa nu le dea. Pina acolo am mers incit un diacon a mers cu el la inspectorul de culte spunindu-i: “pastorul e angajatul nostru de ce ii cereti acest lucru? Trebuie sa stiti ca noi, comitetul bisericii, i-am cerut sa n-o faca.” Cunosc cele spuse de Talos pe care il apreciez drept integru si stiu ca are studii juridice.
    2- Pastorii care au dat notele de protocol au scapat de presiunea Securitatii. Si unii dintre ei declara acum senini ca n-au fost informatori; ba au obtinut hirtie de la CNSAS. Chiar daca stiau ca notele vor ajunge mai departe. Personal, cred ca si acestia trebuiau sa-si ceara iertare la fel ca informatorii.
    3- Pt ca sunteti cercetaror stiintific, ce considerati dvs informator? D-l Mitorfan, scriitor cu acces la dosare de la care am pornit, a publicat angajmentul si citeva note informative ale d-lui Tzon. Apoi a publiucat o nota interna a Securitatii prin care se cerea scoaterea sa din retea pt ca refuza sa mai colaboreze, 1973 (nota intocmita de cpt Neculai Paduraru si aprobata de lt. col –insesc, Dir I Serv. 4 -18.09.73 –pag 461, Pasi). Ba mai mult, dl Mitrofan care a publicat corespondenta sa cu dl Tzon pe aceasta tema si care s-a aratat multa vreme sceptic a acceptat in final concluzia pe care eu am pus-o in postul de mai sus si pe care am luat-o din cartea Pasi, in curs de aparitie.
    4- Dvs pareti informat. Trebuie atunci sa stiti ca atit cartea Rascumpararea Memoriei, cultul penticostal in comunism, cit si documentele publicate de dl. Mitrofan prezinta cazuri in care Securitatea propunea scoaterea unora din reteaua informativa. Uneori se aproba, alteori ba. Va fi revenit ulterior Secu, preluindu-i inapoi in retea? Habar n-am. Stricto senso oamenii acestia au incetat sa fie informatori la data “scoaterii”. Unii au fost omoriti precum pastorul Cruceru si probabil Gherman… altora nu li s-a intimplat mare lucru, precum pastorii Dugulescu sau Covaci & Husanu –ultimii 2 ditamai presedinti ai Uniunii Baptiste. De ce nu i-au lichidat fizic ca si pe primii 2 ci s-au multumit sa-i discrediteze in fata credinciosilor? Habar n-am! Ca sa legam un mal de altul, nu stiu daca cunoasteti istorie baptista: daca da, veti sti ca dl. Covaci a fost cel ce l-a adus pe Olah la Oradea in locul sau, desi fr. Olah era in disgratia Dep. Cultelor. Si tot Covaci l-a propulsat pe Tzon la Congresul Baptist ca sa citeasca lista cu cei persecutati contrar uzantei unde conducatorii aveau atitudiea pe care dvs o descrieti bine! De unde atita curaj? Habar n-am. Poate ca sa-si rascumpere unele pacate; sau de la faptul ca dinsul era cardiac si urma sa se pensioneze. Sau a fost o diversiune a Securitatii intrucit el era informator, potrivit documentelor publicate.
    Concluzie: nu e nicio diversiune in cazul meu. Tzon a pretins in dialogul cu Mitrofan ca si-a incetat activitatea in ’73 (vezi dialogul despre interviul cu BBC). Data corespunde cu documentul pomenit; atit am avut de comunicat. Dl. Mitrofan nu l-a crezut atunci. De data asta s-a dat batut, rezervindu-si insa dreptul sa revina asupra acestei concluzii daca va gasi informatii suplimentare. Oare nu se cuvine, domnul meu, sa luam in considerare faptele? Publicati dvs informatiile secrete pe care le detineti de la ofiterul cu pricina. Le voi ceti cu atentie.

  10. Dorule,
    Ai uitat sa mai adaugi niste nume linga ale noastre, ne faci sa parem singurei ,nu cred ca e drept. Poate ar fi mai bine samai pui ceva nume de oameni un pic mai cu nume ca: Richard Wurmbrand, vezi vocea martirilor 1974 ,1973, 1975, sau Pavel Niculescu, sau Dinca sau altii care au decis sa taca.

  11. mihai h:
    Multumesc pt raspuns. In graba mare, sau din cauza stilului meu alambicat ti-a scapat esentialul.
    Sunt de acord cu tine ca sunteti multi mai multi, dar mingea e in terenul vostru.
    Rezumind; cind la un porces vechi apar elemente noi de natura sa schimbe verdictul, juriul care a constatat vinovatia are obligatia morala sa revina.
    Asta va propuneam eu in cazul fratelui Tzon.
    Cei pomeniti de tine sunt „martori” importanti la acest „proces” dar care n-au „vorbit” cu mine; deci nu ma pot adresa lor. Tu mi-ai facut onoarea, Iata de ce te-am pomenit cerindu-ti o „schimbare de ton” cum zice vindecatoru.
    Elementul nou e cartea Pasi, in curs de aparitie, unde autorul care fusese „de partea voastra” pomeneste acuzatiile lui Wurmbrand -la care te referi tu- si alte inconsecvente tzoniste si totusi conchide ca pina la aceasta data dovezile documentare conduc la concluzia ca Iosif Tzon a incetat sa mai fie informator in ’73. Adica -adaog eu- nu a mintit asa cum l-au acuzat tare multi, printre care si voi.
    Inconsecventele ramin. Daniel Mitrofan isi rezerva dreptul sa revina asupra „verdictului” daca apar elemente noi. Tocmai asta incercam sa va explic eu: si pt voi au aparut elemente noi. Mi se pare normal sa reveniti asupra verdictului dat pe baza celor cunoscute la aceasta data.

  12. Dorule,
    Cred ca tie ti-a scapat ca Ton a spus ca a rupt-o cu securitatea si in 1968 ,stii prea bine ca nu era adevarat, deci era o minciuna.Omul asta a iselat pe frati de prea multe ori , deci avem un motiv bun sa nu i-l credem.
    Cu referire la Daniel Mitrofan , parca spuneai pe undeva ca nu e un istoric calificat
    Sau unde ai citit sau auzit ca Tzon a recunoscut ca a slujit sistemul la Oxford .

  13. Mihai h:
    E drept, IT a recunoscut doar la presiunea lui Mitorfan ca a continuat pina in ’68… ceea ce este condamnabil. De data asta insa, afirmatia sa e sustinuta si de „ei”. Iar DM nu are ceva ca sa-l contrazica asa cum avusese anterior. Ca tie si altora nu ti se pare credibil nu e de mirare; asta nu inseamna insa ca dezamagirea domniilor voastre dovedeste ceva. Apoi, mai e o problema in care domniile voastre treceti usor fara sa va luati vreo responsabilitate. Ati tot dat-o inainte cu faptul ca nu se gaseste nimic despre dinsul pt ca dosarul sau e secretizat, ca dovada ca el e in continuare in slujba lor. Adica minte in continuare. Atitudinea voastra este totusi vinovata. Desigur nu toti le-ati sustinut pe toate astea; dar cam astea erau reprosurile directe, aluzive, sarcastice, facute cu diverse ocazii. Iata ca nu e secretizat dosarul sau. … presupunerile domniilor voastre nu s-au adevereit. Cu privire la informatiile date de la Oxford, securistii se pling ca au fost nesemnificative. Spre deosebire de alti vajnici informatori despre care se spune ca „informatiile lor au dus la masuri operative”…
    Despre Mitrfan, nu cred ca eu am spus vreodata ca nu e istoric calificat; altii au spus, e drept. Am spus ca la prima carte si mai ales la aparitia de pe blog n-a avut ton de istoric (nu stiu daca a pretins vreodata). De data asta si-a schimbat tonul in bine. Lucru pe care l-am salutat.
    PS- Citeste cartea si vei vedea si lucrurile in defavoarea lui IT publicate de DM; nu-i vorba ca nu sunt noi. Le cunosti tu si fara carte.

Comentariile nu sunt permise.