Daniel Chiu despre Cristian Barbosu (2) În miezul lucrurilor

La ce ne folosește calea îngustă, când cea largă promite succesul rapid?

Este convingerea mea că toți lucrătorii ce au chemare autentică de la Domnul sunt orientați de Acesta la începuturile slujirii pe un făgaș sănătos.

Lucrătorii astfel chemați au responsabilitatea să se mențină pe drumul sănătos ce le-a fost pus sub picioare de Domnul. Acestora Domnul le cere să studieze Cuvântul ca să devină lucrători destoinici. Cartea Faptele Apostolilor ne arată că o Biserică ce stăruiește în învățătura apostolilor, în rugăciune, în legătura frățească și în proclamarea Evangheliei va fi binecuvântată de Domnul. Nu se amintește nimic în cartea Faptele Apostolilor de spectacol în Biserici,  sau de distracție, sau de proceduri de marketing prin care să se facă reclamă Bisericii.

Creșterea unei Biserici este un act providențial. Dumnezeu este cel ce adaugă la o biserică ce stăruie în învățătura apostolilor și în rugăciune pe cei pe care îi mântuiește în chip suveran (vezi Faptele Apostolilor 2:47, 13:48). Nu noi adăugăm, ci El o face. Și nu o face ca rezultat al metodelor noastre inventive și creative, ci ca rezultat al credincioșiei noastre față de Cuvântul Său. Noi suntem chemați să stăm pe calea îngustă. Dar, după cum alegoric ne învață Călătoria Creștinului, abaterea de la calea îngustă, pietroasă și zgronțuroasă (vezi cazul foarte sugestiv al Creștinului și Credinciosului) în favoarea uneia ce este lată și lipsită de asperități, duce la rătăcire.

Rătăcirea majorității bisericilor din Apus se datorește părăsirii căii înguste a pocăinței și abandonării trăirii cu disciplină în sfințenie, această părăsire făcându-se cu scopul „nobil” de a câștiga relevanță și a cuceri lumea. S-a ajuns astfel la modificarea Evangheliei (curentul neo-evanghelic) pentru a o face pe placul mulțimilor adunate la spectacole grotești, numite evanghelizări; s-a trecut la folosirea muzicii deșănțate a lumii pentru a atrage, chipurile, noua generație la Biserică; s-au făcut concesii și se fac tot mai multe în privința standardelor biblice care privesc decența în îmbrăcăminte, relațiile dintre sexe, separarea de lume, etc. Standardele sfințeniei sunt declarate legalism și aruncate la o parte. Pe închinătorii de orientare metanoia nu mai scrie: Sfinți Domnului, ci Ca și lumea.

Domnul l-a pus de la început pe Cristian Barbosu într-o biserică fundamentalistă unde ar fi putut să deprindă o doctrină sănătoasă și metode de lucru compatibile cu teologia biblică. Fără să se gândească, el s-a asociat cu biserici americane care i-au afectat clarviziunea și i-au inoculat ideile de lucru ce stau la baza organizațiilor numite mega churches care uzează de cunoașterea și implementarea legilor marketingului pentru a experimenta succes. Și cum este definit succesul în aceste biserici? Printr-o sintagmă reducționistă, creșterea numerică. Astfel de organizații, pe nedrept numite biserici, consideră abilitatea de racolare de noi membri și frecventatori ca fiind măsura succesului în fața lui Dumnezeu. De aceea adoptă tehnici și practici care aduc rezultate pentru scopul propus.

Citind scrisoarea de răspuns a fratelui Cristian Barbosu la criticile care i se aduc, se poate constata că are o concepție pragmatistă, considerând că este justificat să folosești mijloacele care aduc rezultate. Iată cum praxeologia machiavelică și-a găsit justificare în concepția și metodologia bisericilor de tip metanoia.

Concepția că trebuie să stăm pe calea îngustă a sfințeniei și separării a fost aruncată la coșul de gunoi de ideologii neo-evanghelici, care consideră că sunem relevanți doar dacă ne asemănăm cu lumea. Or, istoria bimilenară a creștinismului arată clar că biserica a fost relevantă numai în perioadele când a refuzat să se asemene cu lumea. De îndată ce calea îngustă a fost abandonată din dorința de a câștiga relevanță, rezultatul a fost contaminarea bisericii, pierderea mărturiei și transformarea bisericii într-o instituție, fie politică, fie culturală, fie de asistență socială, etc.

Cu cine ne asociem?

Fiecare lucrător va trebui să decidă  cine sunt cei cu care va coopera în lucrarea ce o desfășoară, și această decizie nu este de mică importanță. Aș putea spune că impactul real al unui lucrător (și de aceea al unei biserici) este determinat în cea mai mare parte de asocierile pe care acesta le caută și care, în definitiv, îl definesc.

În anii 1960, Billy Graham a decis să colaboreze și cu liberalii și cu catolicii în cruciadele sale și de aceea a pierdut sprijinul fundamentaliștilor americani. Rezultatul a fost că teologia lui Billy Graham a suferit transformări  până acolo că a ajuns să susțină că evreii nu au nevoie de evanghelizare și păgânii pot fi mântuiți fără Christos!

Cristian Barbosu a ales să coopereze cu personalități care au o teologie cețoasă și chiar eretică, așa cum este cazul lui Bill Hybels și T. D. Jackes. Dumnezeu nu poate binecuvânta pe acei lucrători care se abat de la Cuvânt, indiferent cât succes la nărod se pare că au aceștia. Pentru pragmatiști, nu contează doctrina sănătoasă cât contează succesul, de aceea sacrifică adevărul pe altarul convenienței cooperării ce le promite avantaje.

Bisericile pe care le-a freventat și care îl susțin acum pe Cristian Barbosu nu practică principiul separării, ceea ce expică cooperarea acestuia cu persoane ce au o teologie chestionabilă. Un lucrător care vrea să aibă acceptul Domnului și nu al oamenilor, va evita astfel de cooperări. Asocierile lui Cristian Barbosu spun mai mult despre caracterul său și despre teologia sa decât este gata el să admită.

Care este nota dominantă a serviciilor de închinare?

Reverența și sfințenia sunt pilonii închinării biblice în adevăr și duh.

În bisericile sensibile la mofturile publicului, distracția s-a substituit sfințeniei și reverenței, astfel că spectacolul și senzualitatea au devenit coloanele pe care se bazează închinarea.

Cerința Scripturii ca femeile să se îmbrace cu sfială și pudoare este considerată de Cristian Barbosu și de ceilalți protagoniști ai mișcării Metanoia ca legalistă. Duhul reverenței este socotit un mucegai care îmbolnăvește pe consumatorul serviciilor prestate de aceștia.

Sfințenia, podoaba Casei Domnului, a ajuns ostracizată, locul ei fiind luat de moda deșănțată. Cartea Apocalipsa ne oferă portretul a două femei care se pretind mireasa lui Christos. Una este descrisă în capitoul 17, ca fiind îmbrăcată în purpură (lux) și stacojiu (mod provocator ce promovează imoralitatea), strălucind de aur, pietre prețioase și perle. Alta, prezentată în capitolul 19 este îmbrăcată în in strălucitor și curat. Prima este o destrăbălată, ce celebrează liturghii pentru mase mari de oameni pe care îi înșeală, oferindu-le spectacole (Voltaire a spus că liturghia bisericii dominante în vremea sa nu era decât teatru oferit prostimii); a doua este Mireasa care trăiește în separare și curăție.

Poți să observi că, în momentul în care începe închinarea metanoică, oamenii nu sunt îndemnați să se roage, să se plece cu reverență înaintea lui Dumnezeu, ci să se unească în muzica senzuală antrenatoare la dans și petrecere. Maestrul de ceremonie stă în față și îndeamnă pe participanți să bea din cupa oferită, cupa senzualității. Nu este greu să sesizezi absența Duhului închinării adevărate căruia i-a luat locul duhul înșelător al distracției.

Ce viziune are păstorul unei biserici?

În Biserica lui Christos, dorința predicatorilor este să glorifice pe Mântuitorul,  proclamând cu fidelitate Cuvântul Său, indiferent de rezultatul imediat pe care îl au. Nu tot așa stau lucrurile în bisericile în care predicatorii se preocupă de succes.

Aceștia duc cu grijă o campanie menită să le construiască o imagine pozitivă înaintea publicului. Astfel de clerici sau prestatori de servicii nu pot suporta ocara lui Christos, de aceea refuză să se identifice cu credincioșii rămași fideli Cuvântului,  care sunt discreditați de presă, de politicieni, și de vulgul societății.

Căutarea gloriei personale prin cultivarea unei imagini pozitive este un semnalment al predicatorilor ce se închină succesului. Pentru aceasta sunt gata să recurgă la manipulare de date, informații, să acționezze neprincipial, pentru ca să demonstreze publicului succesul lor.

Nu este de mirare că fratele Cristi Barbosu a publicat inițial pe site-ul bisericii sale note în care pretindea că a înființat și plantat nenumărate biserici în România, lucru cu care voia să se mândrească în Apus. Când i s-a cerut, de către cei care cunoșteau realitatea, să documenteze cifrele publicate, Cristian Barbosu a preferat să oblitereze cele scrise și să tacă mâlc.

În aceeași categorie cade și articolul său despre legalismul baptiștilor români care este plin de informație falsă, de date nedocumentate. Intenția articolului nu a fost să informeze corect despre realitățile din România, cât să ofere lui Cristian Barbosu ocazia să se laude în fața bisericilor ce îl sponsorizează că el este eliberatorul din legalism al bisericilor din România.

Cunoscând acel articol, cât și metodele de lucru și spiritul „închinării” de la Metanoia, nu este de mirare că cererea lui de a fi primit cu biserica în cultul baptist a fost respinsă, atâta vreme cât la conducere s-a aflat o echipă ce acționa cu responsabilitate.

Lui Cristian Barbosu i s-a oferit alternativa: fie să documenteze cele scrise, fie să retragă cele afirmate în articol, dar el nu a făcut nici una, nici alta, ci a așteptat până când s-a schimbat garda Uniunii Baptiste. Atunci cererea bisericii lui de a se alătura Uniunii Baptiste a fost imediat aprobată. Nu putem decât să deplângem lipsa de principialitate a conducerii Uniunii Baptiste care a dovedit iresponsabilitate în cel mai înalt grad.

Admiterea bisericii Metanoia în Uniunea Baptistă din România a creat cadrul propice pentru răspândirea filosofiei de viață (care miroase a moarte spirituală) de la Metanoia la alte biserici baptiste.

Un păstor care iubește pe Mântuitorul va avea ca obiectiv principal al activității sale glorificarea Domnului prin creșterea membrilor bisericii în asemănarea lui Christos. Pentru un astfel de predicator nu numerele sunt importante, nici felul în care este văzut în societate, ci antrenamentul personal în sfințenie și, apoi,  înnoirea membrilor și devenirea lor continuă în acord cu chipul Fiului lui Dumnezeu.

Regretabil, nu acesta este scopul congregațiilor metanoice.

DANIEL CHIU

(va urma)

Anunțuri

14 gânduri despre &8222;Daniel Chiu despre Cristian Barbosu (2) În miezul lucrurilor&8221;

  1. Daca prima parte a fost obiectiva a doua e foarte subiectiva cu mult bla bla…Consider ca Cristian Barbosu si Metanoia e cel mai bun model pe care poate sa-l ofere baptismul romanesc la aceasta ora.

  2. „Consider ca Cristian Barbosu si Metanoia e cel mai bun model pe care poate sa-l ofere baptismul romanesc la aceasta ora.”

    De ce spui asta? Argumente, te rog!
    Există în material o chestiune care mă interesează mai mult decît Metanoia şi stilul ei: profilul moral al unui om în care s-au investit bani, speranţe şi a rezultat ruperea unei biserici.
    Ce nu e obiectiv aici, că nu pricep?
    Daniel Chiu şi-a pus obrazul şi nu numai şi dl. Barbosu a făcut ce spune românul, „cînd s-a văzut împărat, primul pe tată-său l-a spînzurat”.
    Eu am muncit o viaţă întreagă şi n-am avut nevoie de sponsorizarea cuiva pentru a-mi realiza visurile. Poate de-aia nu pot înghiţi poveşti de genul ăsta. Sunt subiectiv, dar nu sunt dator nimănui pentru educaţia mea, atîta cîtă este, în afara lui Dumnezeu şi a părinţilor mei.
    De fapt, nu eu am inventat roata, nici Daniel Chiu. Sper că ai auzit de ingratitudine, nu?

  3. Nu-l cunosc pe Daniel Chiu si biserica pe care o pastoreste dar cunosc Biserica baptista Betel din Timisoara. Samuel Tutac si Ionel Tutac ( Harul, Lugoj) imi sunt consateni. Un deliciu sa-i asculti si pastoresc biserici sanatoase. De ce Metanoia? Pentruca e dinamica si creativa. Nu doar in formare de ucenici ci si in misiune si inchinare. Idea ca unele biserici se inmultesc cu ajutorul Duhului Sfint iar altele fiindca au un marketing bun e una rautacioasa. Cunosc capcana de a te face dator cuiva. Daca nu le dai inapoi ce asteapta, te pun (daca pot) la zidul infamiei.

  4. @ Daca nu le dai inapoi ce asteapta, te pun (daca pot) la zidul infamiei.

    Dragă Han, fundamentaliştii americani au dat banii, Barbosu i-a păpat. Pînă aici, ecuaţia e simplă.
    A venit în ţară, la omul care a girat pentru el. De acolo, povesteşte Daniel Chiu. Dacă ai altă variantă, scrie şi postez comentariul.
    Încearcă să laşi deoparte cuvintele mari: lucrare, Duh Sfînt, biserică sănătoasă.
    Lasă-l şi pe Daniel Chiu. Gîndeşte neimplicat. Poţi?
    Omeneşte, moral, este frumos gestul lui Barbosu sau nu? L-ai recomanda şi altora? Ţi-ar conveni să-ţi facă unul o figură similară?
    Pînă la urmă, prima biserică pe care a ologit-o a fost cea care l-a promovat şi l-a primit ca al doilea pastor.
    Care a fost atitudinea lui faţă de oamenii aceia care l-au ajutat să se realizeze profesional? Pentru că a fi păstor este, pînă la urmă, o profesiune.

  5. Doru Popa a rupt Biserica Speranta Arad, Cristi Barbosu este acuzat ca a rupt Maranata si povestea continua…
    De fapt Maranata era rupta si fara Cristi. Maranata a inceput sa se faramiteze in momentul cand Doru Popa a intrat in politica si s-a raliat cu persoane despre care nu se poate spune deloc ca ar avea ceva de-a face cu Dumnezeu. Ruptura nu a facut-o Cristi. Sau cel putin nu direct (cel putin Cristi nu poate fi acuzat de asta pt ca nici macar nu era in tara atunci). Ea a fost o urmare evidenta si „normala” a tot ce se petrecea acolo.
    Pe de alta parte, din dictatura se iese destul de greu fara ruperi.
    E foarte usor sa-l lovesti pe Cristi si pe Mircea (Mandrutau) mai ales acum cand lucrurile au inceput sa se miste destul de bine in ce fac ei. Nici mie nu-mi plac multe din ideile pe care le are Cristi (Pustan etc.) Dar trebuie sa recunosc: as urma un astfel de lider. Stie ce vrea, are potential si nu se da batut usor chiar lovit si de multe ori injunghiat pe la spate.
    Un astfel de post nu cred ca-si are rostul pt ca nu ajuta pe nimeni. Si prin absurd, sa presupunem ca s-ar ajunge pana acolo incat sa ajute pe cineva cred ca ar fi cinstit sa vorbim si de cei din conducerea baptista (sau chiar”simpli” pastori(hai sa dam un exemplu de oras cum ar fi Aradul, cel ce citeste daca va vrea va intelege) ) care chiar daca au o teologie corecta (baptista, cel putin teoretic) o distrug prin faptele de zi cu zi si prin luxul in care traiesc. (oare mai avem nevoie de exemple in acest sens?). Cristi pe langa toate mai este acuzat direct/indirect ca ar fi papat banii americanilor. Ciudat lucru. Poate ca-i tine in pivnita sau i-o fi semanat pe undeva pt ca nici casa nici masina nu-l tradeaza si nici hainele, spre deosebire de altii care nu au papat nimic de la americani dar o duc bine merci.

    PS: „Există în material o chestiune care mă interesează mai mult decît Metanoia şi stilul ei: profilul moral al unui om în care s-au investit bani, speranţe şi a rezultat ruperea unei biserici”
    De ce doar la Metanoia, cautati un astfel de profil frate Rasvan? De ce nu si la Maranata Arad, Speranta Arad etc. Cu putina documentare va veti lovi de acelasi profil la multe biserici. De ce doar la Metanoia? Cu ce v-a lovit Metanoia in asa hal de nu puteti dormi dumneavoastra noaptea daca nu scoateti „adevarul” la suprafata? Daca tot nu puteti sa va abtineti sa spuneti adevarul pe fata (lucru bun de altfel) de ce sa nu faceti lucrul asta pana la capat? De ce sa nu dati cu busuiocul adevarului in „casele” tuturor? Poate vom fi ceva mai sfinti daca aflam toate masinatiunile religioase…
    „Pînă la urmă, prima biserică pe care a ologit-o a fost cea care l-a promovat şi l-a primit ca al doilea pastor”.
    Draga de ea Maranata. Cum a mai ologit-o Cristi. Poate ar trebui sa intrebati si pe altii „ologitori” din acestia cum ar fi Mircea Mandrutau, Titus Pastean etc.
    Putina documentare nu strica.

    Oare chiar merita suflecarea asta pana la genunchii tenebroaselor mistere pastorale? Oare chiar merita sa stim care pe care a rupt si ologit? Oare chiar merita sa scoatem artileria grea si sa o folosim intre noi? Oare cum vede Domnul Isus toata „miscarea” asta?
    Sincer nici nu stiu care dintre Cristi, Daniel Chiu, Rasvan Cristian sau de ce nu chiar eu il mahnim mai tare pe Domnul prin articolele/cuvintele astea?

  6. Laurenţiu, în primul rînd să lămurim lucrurile.
    De ce m-a interesat Cristian Barbosu? pentru că a postat o scrisoare deschisă recent pe internet. Mi s-a părut arogant şi scriind ca la comandă, cu un limbaj reflex, ca un drogat (să-mi fie iertată expresia) de sine însuşi.
    Am citit despre el tot pe net şi mi-am pus cîteva întrebări legate de începuturile carierei sale: banii cu care a pornit, de cine a fost sponsorizat, cum a ajuns din vameş direct la studii evanghelice in America. Un procuror te pune la vamă şi un pastor fundamentalist te ia de acolo şi te duce în State. După părerea mea e un caz unic, nu credeţi?
    Apoi, schimbarea sa ideologică la 180 de grade: din fundamentalist, în globalist (eu insist să-l consider un pion în globalizare religioasă, nu în simplă evanghelizare liberală şi poate voi argumenta asta cu altă ocazie, dacă subiectul nu mă va plictisi pînă atunci).
    Există subiecte de care trebuie să mă interesez şi altele de care nu trebuie să mă ating?
    Sau, punînd problema invers: dacă m-a intrigat acest Cristian Barbosu, e absolut necesar să fac investigaţii în regiuni despre care aţi pomenit în comentariu?
    Personal nu văd logica unei astfel de acţiuni.
    Legat de felul în care Îl mîhnim pe Dumnezeu prin postări de acest gen (cum le numiţi dvs.): întrebarea sună retoric şi cam plîngăreţ. NU văd cu ce l-ar întrista pe Dumnezeu Daniel Chiu, arătînd cu argumente gradul de decădere la care au ajuns adunările de tipul Metanoia.
    Dacă un pastor de talia lui Daniel Chiu nu ştie ce spune, atunci cine mai ştie?
    Sau, să o formulăm şi altfel: de ce să nu accept că există o opoziţie fermă la teoriile de evanghelizare promovate de Cristian Barbosu şi masa de americani care-l susţin ideologic şi, posibil dar nu obligatoriu, financiar, şi să nu las o astfel de voce să se exprime cu toată liberatatea?
    După tonul comentariului dvs., ar părea că Daniel Chiu nu e tocmai normal cu capul, n-a dormit bine noaptea sau că are poliţe de plătit lui Cristian Barbosu. Sau, mai pe româneşte, bate cîmpii.
    Oare aşa să fie, Laurenţiu?
    E părerea dvs. contra părerii sale: corect?
    Eu pe cine să cred? Nu pe cel care l-a descoperit şi l-a susţinut financiar, care l-a adus în America şi l-a lansat în carieră?
    Nu era normal să-l ascultăm ce spune acum, cînd speranţele pe care şi le-a pus în Cristian Barbosu au fost, după opinia sa, înşelate?
    Daniel Chiu a punctat cîteva lucruri esenţiale şi m-aş fi aşteptat ca un om de calibrul dvs. (în cazul în care sunteţi Laurenţiu Balcan şi nu altcineva) să le sezizeze de la bun început:
    1. Schimbarea de atitudine a Uniunii faţă de Cristian Barbosu şi Metanoia odată cu trecerea conducerii de la Oradea la Bucureşti;
    2. Lipsa zdrobirii la Cristian Barbosu, considerată de Daniel Chiu (şi argumentată în al treilea grupaj) ca un element de mare gravitate, pentru care insistă să ne rugăm lui Dumnezeu.
    Consideraţi că Dumnezeu se simte mîhnit de rugăciune, de lipsa zdrobirii cuiva, sau de îndrăzneala lui Daniel Chiu de a aminti de asta şi a mea de a posta ce spune domnia sa?
    Vă întreb punctual, pe marginea materialului. Nu mă duc cu gîndul la politică, la răfuieli din lumea evanghelică, la averile pastorilor sau stricăciunea mai ştiu eu căror adunări.
    M-a interesat punctual Cristian Barbosu şi Metanoia şi am căpătat răspunsuri. E rău? E bine? Dvs. spuneţi că e rău: e dreptul dvs. să aveţi o părere, cum la fel de corect e să am şi eu una, iar despre mîhnirea lui Dumnezeu nu avem de unde să ştim, spun eu, decît dacă accept că unul din noi vorbeşte cu El cum o făcea Moise pe vremuri.
    În cazul în care sunteţi un al doilea Moise, vă cred că ştiţi ce simte Domnul cînd în citeşte pe Daniel Chiu. Dar, dacă nu sunteţi un al doilea Moise şi nu aţi stat de vorbă cu El în cort, în pustie, daţi-mi voie să nu vă cred că ştiţi ce simte Dumnezeu citind postările.
    Daniel Chiu profeţeşte ceva la un moment dat: e o profeţie falsă? consideraţi că un pastor care face aşa ceva mîhneşte pe Dumnezeu? credeţi că nu merită atenţie sau trebuie ocultată o astfel de atitudine?
    Dacă puteţi, vă rog să-mi răspundeţi punctual la întrebări, în numele dvs. şi nu a unei mase de oameni sau a unei biserici sau mişcări, fie ea şi metanoice. Dacă veţi continua, însă, cu fraze de genul „Cu ce v-a lovit Metanoia in asa hal de nu puteti dormi dumneavoastra noaptea daca nu scoateti “adevarul” la suprafata?”, mai bine lipsă.
    Aţi amintit de pastorul Pustan: interesant! de ce? Există vreo asemănare între cei doi, între liderul metanoic şi cel penticostal, dincolo de scandalul pe care l-au provocat amîndoi de-a lungul timpului (justificat sau nu)?
    Cireşarii lui Pustan seamănă cu Metanoia lui Barbosu?
    Modernismul unuia cu licenţele de atitudine, limbaj şi gesturi ale celuilalt?
    Ar fi interesant să dezvoltaţi această direcţie (dacă tot aţi început) şi vă acord tot spaţiul şi liberatatea să o faceţi.
    În final (sunt de gardă şi am o fereastră liberă, lucru care explică de ce vă scriu la o astfel de oră), vă rog să-mi spuneţi de ce consideraţi că există subiecte tabu, sau altfel spus, de ce dacă scriu despre cineva, trebuie să fiu suspicionat că fac jocul cuiva sau că vreau să distrug pe acel cineva?
    Sper ca şi Daniel Chiu să facă un efort şi să vă răspundă la întrebări: eu am făcut-o pentru că m-aţi amintit de cîteva ori şi nu cu un ton liniştitor.
    Dacă răspunsul meu nu vă satisface, vă rog să puneţi asta şi pe seama oboselii.
    Vă mulţumesc.

  7. @NU văd cu ce l-ar întrista pe Dumnezeu Daniel Chiu, arătînd cu argumente gradul de decădere la care au ajuns adunările de tipul Metanoia.
    Ma duce cu gandul la obsesia baticelor si fustelor pe care o au cel putin doi pastori de talie inalta din Chicago. Ma mir ca acceptati existenta unei „decaderi” fara sa faceti investigatii cu propriul bisturiu,… de care ma tem 🙂

  8. Nu sunt Laurentiu Balcan, nu-l cunosc pe dumnealui.
    Nu ma ridic impotriva lui Daniel Chiu (il consider unul din putinii oameni care chiar are ceva de spus in momentul de fata in spatiul neoprotestant si pe vorbele caruia poti pune baza). Imi plac si postarile dumneavoastra. Imi place cum ganditi si formularile.
    Ce vroiam eu sa scot in evidenta este faptul ca nu mi se pare cel mai bun lucru sa lovesti in Cristi Barbosu (sau in oricare altul) si in special nu pe un camp deschis cum este netul unde fiecare poate sa-si bage nasul si sa ne rada in fata. Daca sunt lucruri care trebuie corectate la Cristi (si cel mai probabil unele sunt) trebuie vorbit cu el. Va invit sa veniti la Arad si sa vorbiti cu el in persoana. Acelasi lucru poate sa-l faca si Dani Chiu cand trece pe aici. Din biserica Maranata nu poti privi in partea cealalta de Arad in biserica Metanoia. Apropo, nu sunt din Metanoia.
    Nu pot si nici nu vreau sa dezgrop trecutul lui Cristi. Nu-mi place nici al meu.
    Inca merg pe mana lui Dani Chiu si-l cred in ce spune exceptie facand partea din Maranata intre Doru si Cristi sau intre Doru si „ceilalti”. Cred ca Dani Chiu a fost binevoitor dar putintel dezinformat sau i s-a spus un adevar dar decat pe jumatate in ce priveste vremurile de acolo.
    de cum prind putintel timp liber povestim mai pe larg…
    sfarsit de saptamana usor

  9. Dragă Lau, dacă voi trece prin Arad cîndva am să ascult îndemnul dvs. şi am să-l caut pe Cristian Barbosu.
    Nici de trecutul meu nu sunt mulţumit, şi aici suntem de acord.
    Vă doresc şi eu să aveţi zile minunate în continuare şi aştept să dezbatem pe orice temă credeţi că merită.

  10. @ Laurentiu

    Pot fi de acord ca trecutul „nepocait” al unei persoane n-ar trebui scos la suprafata, dar dumneavoastra faceti – sper ca nu intentionat, incercand sa salvati imaginea pastorului Barbosu – confuzie intre acest fel de trecut, si trecutul mai recent, ca sa zic asa, al pastorului Barbosu, a carui cercetare iata ca se dovedeste a scoate la lumina treburi si trasaturi de caracter care spun mai multe decat o mie de initiative stralucite (pe buna dreptate laudate si de fr. Chiu si de altii), si care ii agata o piatra de moara potentialului de lider si de formator de opinie pe care ar parea ca il are. Chestiunea intervievarii in privat, dupa cum ati putut citi in multe postari, s-a consumat de multa vreme deja, asadar argumentatia este lipsita de substanta.

    Sunt de fiecare data uimit de afirmatiile multora care, cand li se arata ca urmeaza un lider sau altul care au probleme (de invatatura, de asocieri, de caracter etc.), insista sa isi urmeze pana la capat liderul, in ciuda dovezilor. Churchill spunea odata ceva de genul: „oamenii, din cand in cand, dau nas in nas cu adevarul, dar paradoxul este ca ei merg mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, ca si cum n-ar fi avut acces la adevar”. Culmea e ca incercati mai mult sau mai subtil sa ii discreditati pe cei avand teologie sanatoasa cum ca ar trai in lux, in timp ce incercati sa il portretizati pe Cristian Barbosu ca si cum ar fi acel om simplu, sarac dar cinstit, un fel de Ion Iliescu al credintei. Ce va veti face cand, la vremea cuvenita, va apare liderul care stie ce vrea, si anume apostazia generalizata? Il veti urma doar pentru ca stie ce vrea si pentru ca e sarac si cinstit? Realitatea tragica este ca sunt enorm de multi oameni care s-au facut baptisto-carismatici odata cu Iosif Ton, altii care continua sa urmeze pe unii precum Zac Poonen in ciuda fluviului de dovezi ca este un invatator fals, si descopar zilele astea ca sunt la fel de multi care prefera sa urmeze pe Cristian Barbosu doar pentru ca este liderul care stie ce vrea, este plin de initiative, indiferent cum alege sa le puna in practica. Trist si dezamagitor…

  11. Cel mai mult mi-a placut urmatoarea exprimare: „Creșterea unei Biserici este un act providențial. Dumnezeu este cel ce adaugă la o biserică ce stăruie în învățătura apostolilor și în rugăciune pe cei pe care îi mântuiește în chip suveran (vezi Faptele Apostolilor 2:47, 13:48).” – un mare adevar pe care nimeni nu-l poate contesta si noi cei din Metanoia impreuna cu Cristian Barbosu il credem in totalitate.

    AM POSTAT COMENTARIUL DVS.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s