Atac la persoană. Formular tip pentru anonimi

„Salut, bătrîne! şi mai lasă-ne, tataie, cu vrăjeala, că noi avem un job cu Cristos şi poate ne-ncurci, că de-aia am scăpat de jegul sufletesc, să ne legăm funduliţe la gît ca matale, bădie? cată-ţi de treabă, cu baptiştii tăi de…, care sunteţi ruşinea lu’ ce-i mai bun pe lume, a lu’ nea Cristi care ne-a făcut creştini şi să te arză pe tine fierea, nea Chiule, sări-mi-ar ochii de întors la credinţă care mă aflu şi cum vorbeam dar nu mai zic acum,  sau cum te-o fi numind, sfrijitule, cu starea în care eşti tu, că nu te doare de noi, românii,  nici să nu zic vorba aia, că românii te simt ce soi eşti, fariseule!  americanule, îmbuibatule şi capitalistule de-ţi pute de la teneşii noştri,  ce eşti cu pîrlita aia a ta de biserică că dacă ai pleca de acolo să n-am parte dacă ar da vreunul din noi un joint pe tine şi nu că l-am avea, că ne-a lăsat nea Cristi de toate păcatele, nu ca voi, măgarilor! huă baptiştilor, că nu sunteţi buni de nimic decît de gură care nu e cu noi şi nici de colonie că să nu vă pută a usturoi nu daţi în ea! huă şi păcat de voi!”

ANONIM

-Din fericire şi evident, e imaginar. Orice asemănare cu realitatea este pur întîmplătoare, iar persoanele de faţă se exclud. Dacă aveţi ceva cu care să mă uimiţi în plus, vă stau la dispoziţie şi semnaţi petiţia-

Anunțuri

50 de gânduri despre &8222;Atac la persoană. Formular tip pentru anonimi&8221;

  1. Ma simt jignit, ca anonim care totdeauna comentez cu bun simt. In mediul online, anonimatul poate fi o premisa a obiectivitatii. Asa ca nu completez si nu semnez formularul, dar continuu sa citesc si sa comentez. Spor la lucru, domnu’ doctor.

  2. V-am lasat un mic „cadou” si in punguta ofuscatului. Pe asta nu l-am scris pentru a fi publicat. Doar ca sa ne mai descretim putin fruntea. Il puteti sterge ca ocupa spatiu de pomana.

  3. Dragă Akka, eu nu am spus că anonimii vorbesc aşa, ci că am adunat crîmpeie din viaţă ca să nu se mai obosească anonimii să scrie tîmpenii.
    Tu ţi-ai ales un pseudonim înţelept, de gîscă: The Wonderful Adventures of Nils o are ca personaj principal pe acea zburătoare migratoare, numită Akka, care-l poartă în spinarea ei pe Nils, copilul obraznic devenit prichindel prin vrajă. Ştiai? autoarea a luat premiul Nobel, dar a semnat minunata carte: Selma Lagerlof 🙂
    La această postare au drept la cuvînt anonimii, curajoşii blogurilor. Mai mult nu pot să fac pentru specia din care faci parte, dragă Akka, gîscanul meu înţelept :).

  4. Sunt impresionat. Marturisesc ca eram convins ca o sa cautati sensul pseudonimului meu, dar nu credeam ca il veti sti dintr-una, asa. Chapeau bas! As vrea sa imi apartina ideea, dar e 100% meritul lui fiu-meu care are o gasca de plus inca de mic si i-a ales numele asta.

  5. Avantajul celui care se afla in spatele razei laser. El isi poate edita comentariile si raspunsurile ca sa sune din ce in ce mai frumos si mai inteligent (hehe!). Noi, astia, muritorii de rand ce am scris am scris. Oare o fi motiv suficient sa-mi fac si eu un blog?

  6. Găsesc jignitoare îndesarea mea în categoria celor care se exprimă precum specimenul mai sus citat. Ei bine, dacă insistați…

    Anonimatul pe blog are trei ramuri distincte:

    1. Anonimul laș, care dă și fuge, într-o măsură, similar cu non-anonimul laș care nu răspunde întrebărilor. Amândouă exemplarele știu că nu sunt capabile să gestioneze situația în care s-au vârât.

    2.Anonimul celebru este personajul al cărui nume ar afecta relevanța comentariul, transformându-l dintr-un mesaj obiectiv într-un text îmbibat de subiectivitate. Dacă Goebbles, spre exemplu, ar fi adresat germanilor un mesaj anonim în care ar fi dezavuat acțiunile lui Hitler cu privire la evrei, ar fi fost el lipsit de valoare doar fiindcă în spatele lui stătea ministrul Propagandei? Anonimul celebru dorește să comunice un mesaj, dar dorește ca acest mesaj să nu fie tratat prin filtrul animozității sau al simpatiei cititorului.

    3.Anonimul anonim este și va rămâne anonim indiferent cât ar scrie pe bloguri. Persoana lui este atât de neimportantă încât alăturarea oricărui nume ar denatura scopul inițial comentariului. Orice semnătură nominală ar genera automat căutari asidue de ambele tabere în vederea identificării, cercetării și, eventual, acreditării/discreditării prietenului/dușmanului.

    Vă las pe dumneavoastră, domnule Răsvan să decideți din ce categorie fac parte. Trebuie însă să știți că nu sunt nici celebru și nici tocmai laș.

    Încă sub pat,
    BAUBÁU.

  7. P.S. Akka nu il poartă pe Nils în spate. Nils încovoaie spatele lui Martin, gânsacul. Akka este o gâscă sălbatică, exponentă precoce a WWF.

  8. Să înțeleg că am sosit degeaba? Nu cred că erați tocmai sincer când spuneați că mă așteptați. Sau am venit în ținută neadecvată?

  9. Baubaul, tu poţi să înţelegi ce vrei. Dacă postez aici pe cei ce nu se semnează şi eşti mulţumit cu asta, te rog să nu te opreşti. Dacă comentezi la alte postări, nu intri. O poţi face aici, chiar dacă nu se loveşte cu subiectul. Mai mult nu pot să fac pentru liniştea ta.
    Din tot ce ai scris sunt de acord doar că Nils a călătorit pe spinarea gînsacului Martin, gîsca Akka fiind prea bătrînă şi prea şefă pentru a transporta copii obraznici prin Suedia (dacă Daniel Chiu citea cartea, poate că-l lăsa la vatră şi pe Barbosu în anii ’90, nu-l căra în spinare prin ăle şcoli americane :)).
    Am uitat amănuntele astea. A fost una din cărţile care mi-au încîntat copilăria şi-ţi mulţumesc că mi-ai adus aminte.

  10. Cîta-mai teancul de anonimi ! cata-mai teancul de expresii ! Astă postare e ”de chestie” 🙂 surîd copios cu amintiri din vremurle in care ma ”mistocăreau” si pe mine cand pe bloage, cand prin e-mailuri trimise la ”imparatie”…căldură mare mon cher, Rasvan

  11. Dragă Lia, Baubau scrie frumos, Akka e simpatic.
    „Anonimul celebru dorește să comunice un mesaj, dar dorește ca acest mesaj să nu fie tratat prin filtrul animozității sau al simpatiei cititorului.”
    Cu alte cuvinte, numai proştii se semnează sau ăia care nu au ce să spună. Vai de capul nostru, Lia! 🙂

  12. Dragă Răsvan,

    Pentru că am lăsat un pic prea mult prostul din mine să scrie fără să se semneze și pentru că prostul de mine este tratat astfel, nu văd decât două opțiuni pentru a evada din starea asta de prostie în care se pare că m-am afundat (sau am fost afundat?). Fie continui să scriu, dar mă semnez, așa cum fac toți non-proștii, fie încetez să scriu, și chiar dacă rămân prost, măcar nu o sa fie în văzult ”TUTUROR” cititorilor acestui blog.

    Mărturisesc sincer că am început să lecturez, mai apoi să răspund pe acest blog pentru că mi s-a părut mai civilzat ca alte ”canale de dejecție” din blogosfera creștină. M-a prins (și aprins) repede subiectul și (ca un prost) nu am putut să stau deoparte.

    Am ales să îmi păstrez anonimatul, în același fel în care tu alegi ce, unde și pe cine lași să scrie. Ți-am oferit în repetate rânduri șansa unei explicații asupra anonimatului meu, însă în loc să răspunzi (afrimativ sau nu) ofertei, ai ales să îmi răspunzi în răspăr, zeflemitor, amuzant și, uneori, jignitor. Da, am înțeles că nu îți place pseud-fața mea virtuală. Am înțeles că ne situăm pe poziții antagonice când vine vorba despre ”lumea baptistă” din România și că asta ne face adversari ai dialogului. Însă ce nu am înțeles este ce te face să crezi că ai dreptul (MORAL. Pentru că legal nu ți-l contestă nimeni – în fond, e blogul tău și faci ce vrei cu el) să îți tratezi astfel adversarul.

    – înțeleg că putem avea păreri diametral opuse. Dar nu reușesc să înțeleg de ce dacă cineva are o părere diferită de a ta, devine automat un om mai mic, mai păcătos, mai nedemn de luat în seamă.

    – accept ideea de partizanat, echipă, tabără adversă. Ce nu pot să accept este etichetarea tuturor ideilor unui individ și ca urmare, refutarea lor, indiferent cât de valide sunt, doar pentru că este ”de-al dușmanului”. Au aberat unii metanoiști, dar au spus și multe lucruri mai mult decât valide. În paralel, tabăra adversă a jucat murdar și deși a avut multe păreri pertinente, au debitat și multe aberații, unele dintre ele folosind limbaje la fel de jignitoare ca ale metanoiștilor. Cu toate acestea tu nu ți-ai asumat rolul de arbiter elegantiarum. Răspunderea ta ca blogger nu este să oferi un câmp de bătaie a ideilor, ca mai apoi să ajuți vădit una dintre tabere. Da, ai un limbaj politicos, uneori bășcălios, însă lipsa impațialității nu cadrează cu statura de blogger autentic. Nu zice nimeni să lași toți smintiții să împroaște cu noroi pretutindeni. Ce zic însă este să identifici smintiții în ambele tabere.

    – pot să înțeleg dorința de a filtra, selecta și ordona postările pe blog. Uneori, e chiar o semnătură frumoasă a blog-ului tău această încadrare a opiniilor în diferite categorii, fie ele și jignitoare. Ce nu pot să accept este modul abject în care te-ai transformat din blogger în patorn de circ. Înțeleg să orientezi oamenii. Înțeleg să îi avertizezi și să îi cenzurezi. Dar când ajungi să îi etichetezi ca ”nebunii, lașii, drăcoșii” sau ce nume le-ai mai dat anonimilor, ca mai apoi să îi arunci într-o arenă unde, chipurile, să se bată cu cine o fi având curajul să se bage acolo, mi se pare un spectacol grotesc, demn de popoare medievale barbare. Să nu mai vorbim despre faptul că în arena asta au voie ”aliații”, care dacă poftesc, pot să dea cu pietre în voie. Că deh, avem de-a face cu animalele anonime, nu cu oameni respectabil.

    Îmi pare rău că m-am lăsat atras în capcana ta, dibaci ticluită. Îmi pare rău că m-am lăsat angajat într-o discuție cu un om care nu joacă după aceleași reguli pe care le așteaptă de la alții. Pentru modul în care ai ales să mă tratezi, eu aleg să închei ”activitatea” mea pe acest blog. Sunt convins că nu o să îmi duci dorul. Sunt convis că se vor găsi alte animale care să îmi ia în grabă locul. Însă ține minte… Patronul circului nu este cu nimic mai om decât amărâtele de animale pe care le aruncă în arenă.

    Numai de bine,
    Procust însuși!

    P.S. Daniel, Mia, Răsvan, etc. anunțați-mă când faceți o vizită la Metanoia. Nu de alta, dar vreau să viu și eu. O să construiesc o strană unde să stăm împreună și să judecăm lucrurile pe viu.

  13. „Am ales să îmi păstrez anonimatul, în același fel în care tu alegi ce, unde și pe cine lași să scrie.”

    BauBau, eu am lăsat să scrie pe toţi. Am pretenţia ca, în momentul în care cineva atacă pe un altul să spună cum se numeşte.
    Ce mare chestie: BauBau îi răspunde lui Daniel Chiu!
    Ca să nu fie probleme, am găsit loc de postare şi pentru cei care nu vor să se semneze.

    „Îmi pare rău că m-am lăsat atras în capcana ta, dibaci ticluită. Îmi pare rău că m-am lăsat angajat într-o discuție cu un om care nu joacă după aceleași reguli pe care le așteaptă de la alții.”

    Nu ticluiesc şi nu pun capcane. Nu premeditez şi habar n-am ce voi scrie a doua zi sau dacă voi mai scrie cîndva pe blog. Nu fac jocurile nimănui. Nu e circ, nu e arenă, e doar un amărît de blog.
    Chiar dacă scrii la postarea asta, părerea ta contează pentru mine. E numai o chestie de principiu, nu o manevră de bumerang.

  14. „BauBau,eu am lasat sa scrie (pe)toti”…”e doar un amarat de blog”.Wow ! …chiar asa? Ma mir !

  15. Dragă Radu F.,
    Da, sunt şi excepţii. Acum cîteva ceasuri mi-a trimis unul un comentariu de peste 400 de cuvinte despre sinuciderea lui Adrian Năstase. Altul mă sfătuia să mai adaug litere şi din Miştocarul să fac Autocarul. Au fost comentarii care îl birjereau pe Daniel Chiu din principiu. Din fericire, nu au fost prea multe. A mai scris şi ăla cu pseudonim de drac, Samael Yaldabaoth, care încheia cu „Oscilând între sictir și încrâncenare”.
    Sau unul care semna „Eu însumi” cu fraze de genul: „Dar oare nu exista destula smerenie in atatea exemple de vieti de Sfinti din Biserica Ortodoxa sau in vieti precum cea a Parintelui Justin Parvu, inca in viata, de la manstirea Petru Voda?”
    Sau unul care semna IONI, vorbind despre Daniel Chiu: „Trist ca oameni care nu au facut mai nimic in America, critica ceva bun care se face in Romania. Biserica MEtanoia este o oaza de speranta pentru orpreiea procesului de fosolizare a bisericilor baptiste din Romania.” Fosolizare, pe bune! şi „orpreiea” 🙂
    Sau unul Mercadeo, cu: „Trăim într-o confuzie cruntă, în care oameni ca Iosif Ţon şi Ioan Bunaciu rămân şi se dezvoltă în continuare ca modele.”
    Da, chestii din astea n-am dat. Nici nu scrisesem postarea pentru anonimi (cu excepţia ăluia care se căina cu Năstase, care a venit azi).

    Da, comparativ cu multe alte bloguri, ăsta e amărît.
    Probabil că voi renunţa şi la el, din moment ce nu pot da în judecată pe cei care scriau recent (sub pseudonim, evident) nişte orori inimaginabile despre mine.

  16. Draga Cristian,apreciez raspunsul care mi l-ai oferit.Referitor la ororile inimaginabile,
    arunca-le in paraul Chedronului. Este singura solutie.

  17. Dragă Răsvan, observ că ‘intervenţiile comentatorilor’ pe “tema săptămânii” (curentul aşa-zis “neo-evanghelic”, centrat asupra fenomenului Metanoia) s-au…. rărit (mi-am permis să urmăresc aproape toată discuţia). Eu unul sunt o persoană conservativă în gândire (nu mă abat de la un regulament dat, pe care m-am angajat să-l respect). Nu voi zice mai mult, doar am vrut să las un “semn”, în susţinerea unui demers nu tocmai plăcut de întreprins dar cu un scop îndreptat spre bine (vă doresc o perioadă de odihnă, după toate câte-au fost zise). O zi frumoasă. Semnat, Galileo Galilei (de asta scriu la anonimi :-))

  18. 22 iunie 1633: Inchiziţia l-a găsit vinovat pe Galileo Galilei de „bănuită erezie” pentru apărarea teoriei că Pământul orbitează în jurul Soarelui (prin „Eppur si muove”) (am ales acest pseudo[ano]nim cu o „ocazie speciala)

  19. Dragă Tudor, cu Adrian Năstase sunt două chestii de lămurit: în ce măsură homosexualitatea a fost o trăsătură dominantă a personalităţii sale şi, în al doilea rînd, cît de implicat este în masonerie. Cred că a fost condamnat la 2 ani de închisoare ca o execuţie de tip mason (nu că n-ar fi vinovat, dar asta în România are mai puţină importanţă), iar aşa-zisa sa tentativă de sinucidere este un răspuns de cerere de iertare venit din partea lui (rana de la gît e tot ritualică).
    De-asta pe mine povestea lui Năstase nu mă interesează absolut de loc. Scandalul e o vrăjeală pentru popor.

  20. @ „aşa-zisa sa tentativă de sinucidere este un răspuns de cerere de iertare venit din partea lui (rana de la gît e tot ritualică)”
    -> (se prea poate din moment ce, totusi, Adrian Nastase face parte din francmasonerie, lucru ignorat total de mass-media, minus Radu Moraru la Nasul Tv).
    Totusi, n-am invocat acest lucru pentru ca: 1) n-am dovezi (putem doar presupune, chiar daca cu mare acuratete); 2) nu este intelept sa aduc un afront unei „institutii de utilitate publica” (cum a declarat masoneria prim-ministrul din 2000-2004)…..
    Pe mine ma intereseaza sub un singur aspect aceasta „vrajeala pentru popor”: cel principial (al dreptatii, chiar daca problema ar avea alte ascunzisuri), iar cand mass-media ori partizanii lui bombonel invoca continuu argumente false pentru suspendarea sentintei ori gratierea sa, imi rezerv dreptul de a-mi descarca „constiinta ingreunata” fata de dreptate pe blog.
    P.S.: In privinta homosexualitatii, deja, invocand acest lucru, i-as fi indepartat (in mod metaforic) si familia de langa el, si-atunci cu ce-ar mai fi ramas inculpatul nostru in afara de o rana (interna or externa, ritualica), probleme de sanatate, o stare psihologica complicata, vila de pe Zambaccian, dosarul „Matusa Tamara”, mosia de la Cornu, celelalte case, fondurile din strainatate, celula din Rahova si o gratiere in anticipatie?

  21. Dragă Tudor, dacă nu văd tabloul decît parţial, atît cît mi se dă voie să ştiu, nu mă obosesc să fac consideraţii pe marginea unor întîmplări ciudate sau să discut despre oameni dubioşi pe care nu-i cunosc decît din media.
    Oamenii care ar trebui să fie la ordinea zilei sunt cu totul alţii, nu Năstase, nu Băsescu, Ponta sau Antonescu, iar despre fapte, cele de cultură merită vorbite.
    Uite, o discuţie recentă şi interesantă pe care o găseşti aici:

    Lasă gangsterii să se răfuiască între ei, lasă mintea să zburde liber, fără mizerii care, la cîteva zile de la consumare, ajung în lada de gunoi a istoriei.

  22. ” dacă nu văd tabloul decît parţial, atît cît mi se dă voie să ştiu, nu mă obosesc să fac consideraţii pe marginea unor întîmplări ciudate sau să discut despre oameni dubioşi pe care nu-i cunosc decît din media” -> Vindecatorule, tu ai dreptate: degeaba ma ostenesc eu sa „aduc lumina”, daca pot doar spune cum NU a fost si nu cum a fost in fapt. De aceea, nu voi mai comenta in privinta nimic domnului Nastase: il las la mana justitiei si a …… lojii din care face (sau a facut) parte.
    Asa cum am scris ca, dupa executarea pedepsei, d-l Nastase ar trebui sa se retraga cu sotia la Cornu (departe si de politica, si de francmasoni, de l-or lasa in pace), tot asa, ma voi dedica unor subiecte mai importante, de compenenta („nasul”) meu.
    Voi urmari discutia indicata.
    O zi frumoasa,
    Fost numarator de oua.

  23. Dragă Tudor, am făcut trimitere la argument 🙂 pentru că emisiunea a fost redifuzată în aceeaşi săptămînă cu scandalul Năstase.
    În al doilea rînd, pentru că acolo se vorbeşte depre corupţie şi religiozitate. Mi-a părut rău că sunt bătrîn şi nu pot să fiu student la cursurile lui Radu Preda. Poate că, dacă aş fi fost la Cluj, aş fi asistat la cîteva din ele.
    În capcana mediatică n-ai căzut doar tu, ci şi mulţi dintre evanghelicii care scriu pe bloguri. Au început să reacţioneze pe teme date de televiziuni, de ziare, de politică, de imediat. Riscurile sunt mari atîta timp cît nu ai un contact nemediat cu realitatea despre care vorbeşti, iar cînd o ai, nu mai simţi niciun imbold să faci caz de ceea ce ştii. Îi plîngi pe cei care comentează la suprafaţa înşelătoare a lucrurilor şi atît. Ţi-o spun din experienţă.
    Menţionez: mă refer numai la subiectele de scandal, nu şi la cele cu caracter mai general, unde îţi poţi expune argumentele despre orice şi oricine, în funcţie de pregătirea pe care o ai. (Nu trebuie să-l cunoşti pe Putin ca să afirmi că e un tiran, de ex., dar e corect să te informezi din cîte surse poţi ca să afli ce şi cum. Nu trebuie să-l cunoşti pe Patapievici personal ca să-ţi dai seama că cei din noua putere îl vor schimbat de la ICR şi să presupui din ce motive şi să scrii despre asta.).

  24. „Menţionez: mă refer numai la subiectele de scandal, nu şi la cele cu caracter mai general” -> Si eu am facut referire la acelasi lucru. De exemplu, nu este de expertiza mea sa comentez plagiatul lui Victor Ponta, dar pot sa aduc argumente pentru faptul ca trecerea I.C.R. din patronajul presedintelui in subordinea Senatului este o decizie eronata (cel putin intr-o maniera asa urgenta) [cu toate acestea, nu sunt impotriva schimbarii din functia de director a d-l Patavievici – chiar daca este un om de valoare pentru cultura romaneasca -, din moment ce in sase luni oricum isi va fi incheiat mandatul, iar anumite afirmatii pe care le-a facut in trecuta-i „tinerete”, chiar daca si le-a retras – oricat de priceput ar fi in adminstrarea institutlui – il discrediteaza pentru o functie de reprezentativitate externa] -> aceeasi situatie si cu plecarea premierului Ponta (vazut de U.E. ca un „jefuitor la argintarie”) la Bruxelles.

  25. @ „fără mizerii care, la cîteva zile de la consumare, ajung în lada de gunoi a istoriei”
    Un lucru as mai dori sa adaug: daca inscenarea actului de suicid (orice ascunzisuri ar avea) este dovedita de procuratura, cazul „esarfa Bluberry” nu va fi uitat chiar „in lada de gunoi” (precum un subiect ca divortul sotilor Tariceanu ori Columbeanu ori fotografia cu Emil Boc surprins intr-o postura impudica intr-un vestiar), ci s-ar putea sa ajunga in manualele de cultura civica de peste 40 de ani (dupa moartea celui implicat) drept o premiera in justitie (pentru ca este implicat un fost prim-ministru al tarii) [in manualele de istorie, bombonel va fi retinut in capitolul „Primele decenii dupa revolutie”, pentru nationalizarile efectuate in timpul mandatului sau si coruptia imensa de care se facea vinovat].

  26. Dragă Tudor, referitor la Ponta şi plagiatul: nu subiectul e de scandal, ci omul e scandalos. E un gest de etică universitară să-ţi spui părerea, dacă ai văzut negru pe alb despre ce e vorba (aşa cum a făcut-o Emanuel Conţac, cel ce semnează Vaişamar).
    Patapievici: nu i se reproşează „Politicele”, ci faptul că apare ca om al preşedintelui. Despre ceea ce a scris prin anii ’90: pamfletele sunt dezgropate de grupul Roncea, care-l vor la frigare. Vei vedea: se vor întoarce naţoinal-socialiştii şi rinocerii roşii în cultură.
    Lada de gunoi a istoriei, sau cum va arăta istoria peste mulţi ani: depinde cine o va comanda, cine o va scrie şi cine o (va) mai citi. Dacă va fi scrisă de oameni fără har, va arăta oribil. Dacă se va mai naşte un Neagu Djuvara, va scrie şi despre apartenenţa masonă a lui Năstase, şi despre homosexualitatea sa, şi despre omul politic. Dar oamenii care au fost pe vremea lui şi el nu vor mai fi fost de mult trăitori pe pămînt atunci cînd istoriile se vor scrie. Ca să scrii istorie, ai nevoie de distanţă faţă de eveniment.

  27. 1) Fireste, tratarea facuta de domnul Contac este o exceptie (am citit-o si ii dau dreptate). Eu doar am spui ca nu-i de expertiza mea, ceea ce este adevarat, adica – chiar daca plagiatul ar fi evident – nu am cunostiinte superioare privind „Curtea penala de justitie” ori lucrarile scrise despre acest subiect incat sa ma pronunt in mod categoric.
    2) Poate cei mai multi nu ii reproseaza „Politicele”, dar eu unul, o fac, chiar mai mult decat partizanatul fata de Presedintele tarii (pentru opinia publica straina – caci de reprezentativitate este vorba – apartenenta politica a unui om care ar trebui sa fie apolitic poate fi, pana la un anumit nivel, inteleasa, dar producerea unor scrieri jignitoare la adresa propriului popor ori folosind un limbaj extrem de „neacademic”, mai greu)
    3) Eu unul le voi povesti copiilor mei totul despre bombonel, plagiatul lui Ponta, „Miscarea papioanelor”, detasarea lui Dorin Dobrincu, etc. (scrierile produse de mine in tinerete imi vor fi ca „suport” pentru aducerea aminte) si – poate – unul din ei ori unul din nepotii lor va produce un astfel de manual, pentru ca istoria nu este o stiinta, ci o consemnare a „punerii in practica” a unui domeniu mai larg, numit CIVILIZATIE (mentionez ca, desi, in general, se invoca faptul ca numai oamenii pot face istorie, daca au stabilit un raport cu oamenii, animalele precum lupul de vanatoare, caii cavalerilor, elefantii lui Hannibal, leii din groapa profetului Daniel, lupoaica capitolina, sobolanii care au raspandit ciuma ori au distrus insula Pastelui, „vaca nebuna”, pasarea si porcul cu gripa, etc., sunt exceptii care infirma aceasta ipoteza).
    4) In sfarsit, anunt „sfarsitul procesului”: http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2012/06/26/capat-de-dosar/ (trebuia sa concluzionez, chiar daca repetand ceea ce am spus pe acest blog, pentru eventualii „avocati ai apararii” care or sa ma judece pentru „procuratura” post-factum -> inca las homosexualitatea si francmasoneria pentru mai incolo, cand o sa inceapa marturisirile intimilor sai).

  28. Dragă Tudor, sunt unele subiecte pe care le-aş interzice tinerilor sub 18 ani, la fel ca şi consumul băuturilor alcoolice. Şi mai ales spirtoasa politică 🙂

  29. Draga Rasvan. eu m-as auto-cenzura, daca „spirtoasa” ce ne-o ofera canalele de televiziunile nu mi-ar sta in gat. Dar aveti dreptate, maestre: nu mai aduc aminte nici de plagiat, nici de Patapievici, nici de bombonel, pentru ca oricum nu pot schimba nimic (sau nu voi fi luat in seama, si tot una-i, numai ca-i mai nefavorabil mie sa irit unele personae si primesc critici neconstructive).
    Deci, imi voi vedea de „lungul nasului”, fara sa ma mai expun cum am facut in acest caz (dintr-un exces de constiinta incarcata). Si ma voi tine mai departe si de „spirtoasa politica”, si de „sampania pentru copii (cu pretentii de independenta)” si mai aproape de „sucul de portocale”, „de mere” (de H2O nu mai vorbim), care-mi place mult mai mult si este mai „sanatos” :-).

  30. Dragă Tudor, eu am văzut un astfel de „scandalizat”, cum îi spui tu, şi m-a trecut cu frig pe şira spinării.
    Îţi aminteşti cînd, în iarnă, s-au strîns protestatarii în faţa TVR? Grupul era condus de un individ extrem de vehement, liderul militarilor în rezervă.
    În faţa camerelor de luat vederi, el a spus cam aşa: „Televiziunea publică este a noastră, a poporului, iar NOI nu vrem să-l mai vedem pe acest duşman al naţiunii, pe acest Patapievici, că apare pe banii noştri la TVR. Să fie data afară, să scăpăm de acest Horia Roman Patapievici, duşmanul poporului român!”
    Chestia am văzut-o cu ochii mei, nu sunt poveşti. În timp ce individul perora lozincile grobiene de mai sus, cei din jur erau fascinaţi şi dădeau afirmativ din cap: da, să i-o facem duşmanului de clasă!
    Niciun reporter nu s-a găsit să comenteze ceva în apărarea omului de cultură.
    Să ţii minte de la mine: aşa au început toate nenorocirile, şi Holocaustul, şi Gulagul, şi revoluţia khmerilor roşii, şi revoluţia culturală din China. De la scînteia unui nebun, de la o mînă de scandalizaţi. Iar nebunul nu e Patapievici, dragă Tudor, şi ceea ce spui tu, om inteligent, şi alţii ca tine, poate fi folosit de imbecili ca armă unde nici nu te gîndeşti, împotriva libertăţii de opinie şi de imagine publică corectă a cuiva.

    Referitor la scrierile sale politice de pe vremuri: trebuie citite într-o anumită cheie, o hermeneutică aparte, specifică anilor ’90, ca un duş scoţian aplicat minţilor deformate de proletcultism şi, mai ales, de protocronism, încălzite la roşu timp de peste 50 de ani.
    N-a fost corect cu Eminescu, aşa este. Dar nici Eminescu n-a fost corect cu evreii în articolele sale din ziarele vremii, adunate în vol. X al Operelor Complete, şi cu toate astea, a rămas poetul naţional. I-o spune lui H.R. Patapievici, extrem de elegant, şi Nicolae Manolescu, dar cu blîndeţe, cu manieră, nuanţat.

    Cu alte cuvinte, priveşte cu atenţie pe cine scandalizează Patapievici şi apoi mai vorbim. 🙂

  31. „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasam dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană”-> Perfect de acord (sovinismul ori xenofobia sunt imposibile pentru un stat european din Uniune).
    „Iar nebunul nu e Patapievici, dragă Tudor, şi ceea ce spui tu, om inteligent, şi alţii ca tine, poate fi folosit de imbecili ca armă unde nici nu te gîndeşti, împotriva libertăţii de opinie şi de imagine publică corectă a cuiva” -> Ai dreptate, lucru la care eu nu m-am gandit (nici nu am mai afirmat decat o singura data perceptia mea critica asupra „Politicelor”, pana acum, in mod public, intr-un comentariu referitor la „urinatul popoarelor asupritoare – turci, austro-ungari, maghiari, polonezi, rusi – peste tarile romane”). Eu i-as reprosa mai degraba limbajul (desi este bine ca n-a folosit eufemisme, omul sincer) decat continutul (desi nu cred ca suntem nici un popor vrednic de spanzuratoare, nici limba romana una pentru suldame, dar asta-i si un fel de a spune), iar asta nu inseamna ca Patapievici, om pe care il apreciez, ar fi „duşmanul poporului român”.
    „aşa au început toate nenorocirile, şi Holocaustul, şi Gulagul, şi revoluţia khmerilor roşii, şi revoluţia culturală din China. De la scînteia unui nebun, de la o mînă de scandalizaţi” -> Asta-i pericolul „democratiei” si „tolerantei absolute”. Cand un alai de legionari trece pe bulevard ori un grup de palestinieni anti-sionisti fac o manifestatie langa Cismigiu, ce este de facut? Eu doar „observ” si ii explic fratelui meu ulterior despre neadevarurile ori falsele principii invocate de dansii. De exemplu, de curand a fost „comemorat” inceputul campaniei de la 21 iunie 1941, si se va organiza o manifestatie pe calea Victoriei in fata ambasadei ruse.
    Desi sustin faptul ca – cel putin din punct de vedere istoric – teritoriul nistro-prutean a apartinut intai Tarii Moldovei, apoi Taratului Rusiei (fiind anexat in 1812), ma opun unei astfel de manifestatii prin „silentio” (o ignor), considerand temeiul ca nejustificat (v-am spus inca din a doua zi de cand ne-am „cunoscut” ca eu sunt de acord ca n-ar fi trebuit trecut Prutul, dar nici cedata Basarabia).
    Un lucru mai spun si am terminat: Romania s-ar face vinovata, dupa Germania, de uciderea celor mai multi evrei in al Doilea Razboi Mondial din statele Axei (desi regimul Antonescu nu a dus un Holocaust total, „pogromul din Iasi” si „masacrul de la Odesa” au fost cumplite; Horthy a declarat ca „nu are evrei”, la fel si Mannerheim, tarul Boris nu era antisemit, Mussolini a fost…. „tolerant”, iar Hirohito chiar n-avea). Deci, o astfel de manifestatie pentru „trecerea Prutului” (premergatoare trecerii Nistrului) are ascunzisuri periculoase, din moment ce „recuperarea Basarabiei” in 1941 s-a facut cu varsare a sangelui de soldati rusi, germani si romani, dar si civili romani, rusi si evrei.

  32. Dragă Tudor, eşti prea efervescent politic. 🙂 Îmi aminteşti de Mircea Eliade care a căzut, temporar şi la tinereţe, în capcana legionară, chiar dacă la tine e invers. Mereu există -ismuri tentante pe care trebuie să le eviţi 🙂

  33. Stiu ca ma mana ceva spre un soi de exces, dar habar n-am ce este.
    Poate sunt prea anti-, adica, in incercarea mea de a fi echilibrat (in sensul evitarii extremismului si greselilor facute de oameni in istorie, si nu de istorie, cum se invoca adesea), ajung prea inversunat, adica tot intr-o extrema.
    Eu una buna o stiu, de la inceputul lumii: inca de cand s-au facut arme, razboaiele au fost o napasta; paganismul politeist (de la egipteni pana la romani) a fost inlocuit de o religie mai dreapta (iudaismul, apoi crestinismul), dar cand a intervenit fervoarea religioasa, s-au nascut „monstrii cruciati” si Inchizitia; in contextul Renasterii, progres in toate domeniile, si a Iluminismului, regres in plan spiritual, Razboiul de 30 de ani a indepartat „ipocrizia” ‘razboiului sfant’ si a scos la iveala adevaratele interese: nationalismul si „pan”-urile unor grupuri etnice; revolutia industriala a dus la o dezvoltare costisitoare (pentru resurse), iar trecerea de la feudalism la capitalism a nascut marxismul (doctrina in esenta corecta, dar prost aplicata); colonialismul si „sacra misiune” de civilizare a omului negru si galben au fost imorale. Cotele nationalismului si-a atins apogeul in timpul Razboaielor mondiale. Pacea de la Versailles a fost ne-echilibrata, iar criza provocata de capilistii americani (prin sistemul bancar), cumulate cu „excesele pacii” (si in paralel cu ascensiunea comunismului in est), au dus la al doilea razboi. Romania a jucat foarte prost, iar America si Anglia si mai prost. Antonescu nu trebuia sa intre intr-o oarba alianta cu Fuherul si sa-l urmeze pana dincolo de Nistru. Si legionarismul, si regimul Antonescu (pentru Romania), iar in general nazismul si facismul (pentru societatea anilor ’20 – ’40’) au fost dezastroase, dar comunismul sovietic al anilor ’50 – ’90 a fost chiar mai ingrozitor (obsesia pentru securitate, viata plina de lipsuri, ateismul si exaltarea cultului dictatorului), dar consumismul, inca din secolul XVIII, a fost poate cel mai rau, nu pentru oameni (in mod direct), ci pentru resursele planetare, deci tot pentru oameni (in mod indirect). Fireste, apoi vin conspiratiile globale (asa numita „Noua Ordine Mondiala”) care, sub aspectul distrugerii crestinismul ori limitarii sale la un „templu areligios” si – astfel – aducerii unei hule fata de Creator, nu o planeta creata de El (poate unica in univers), sunt in top 1.
    Asa, intr-un rezumat foarte efervescent, vad eu istoria: raul a inceput de la crima lui Cain si continua, in mod continuu. Fireste, trebuie sa fiu mult, mult, mult mai temperat, dar, in esenta, tot acolo ajung (chiar si daca cu cativa centimetri mai departe). Poate gresesc: eu doresc doar sa vad in ce directie trebuie sa ne indreptam, noi, oamenii, pentru ca „Parabola orbilor” este o poveste inca in derulare.

  34. Cam dadaistă povestea ta, dar în afară de faptul că ăia din parabola orbilor căutau bomba atomică pe care au găsit-o între timp, nu mai am nimic de completat 🙂
    De corijat da!, de completat nimic, poate doar că nenorocirile nu vin de la Cain, ci de la Adam. Cain e un soi de nenorocire în formă continuată, ca să mă exprim juridic, cum îţi place ţie 🙂

  35. Draga Rasvan, „indreptarile” vor veni si de la sine, cand eu ma voi fi instruit mai mult, lecturand opere relevante, de specialitate (fara sa neglijez Biblia si textele ebraice).
    Fireste, nenorocirile vin de la Adam (ori Eva, dar asta-i mai putin relevant): in mod paradoxal, desi omul a capatat insusirea de a discerne binele si raul, aceasta capacitate a ajuns sa-l insele in anumite perioade ale istoriei. In gradina Edenului s-a nascut „raul” uman, dar pe acel pamant unde a fost ucis Abel, ea a capatat prima forma: crima, perpetuata incontinuu, si de frati (Romulus si Remus), si de familii, si de semeni, si de membrii aceleiasi…. „specii” (umane).
    Adaug numai ca „bomba atomica” („descoperita” [sic!] simultan si de oamenii de stiinta americani si japonezi, poate chiar si germani) a fost inlocuita de „arme” mult mai periculoase, in aparenta neconstruite pentru razboi (precum centralele atomo-nucleare care, s-ar parea, nu pot fi dezactivate, datorita miezului nuclear).
    Voi lua deocamdata o pauza in a interpreta istoria (doar a o interpreta, nu si prezenta conform operelor de specialitate) ori modela un sistem socio-economic viitor („ecologismul terestru”, cum il numesc eu). Pana la urma, eu sunt o fire utopica (cel putin in aparenta), nu am in vedere anumite legaturi intre evenimente (povesta mea este cam „dadaista”, cum ziceti dvs.) si – cel mai grav – sunt foarte manipulabil, adica, chiar daca pot sa vad corect unele lucruri de la suprafata, nepatrunzand miezul, este inutil. .

  36. Draga Rasvan, astazi v-am pierdut cateva ore bune cu povestiile mele cam dadaiste 🙂 (voi posta aceasta perceptie si pe blogul personal, pentru a nu fi nevoit in vreo imprejurare sa o afirm inca o data, lucru neconvenabil, pentru mine). Pe viitor, o sa fiu mai temperat (dar sunt multe de spus).
    Pana ulta alta, va invit sa vedeti subiectele de la proba EN de matematica (pe care, eu unul, o consider de 140% mai grea ca cea de anul trecut): http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2012/06/27/model-de-rezvolvare-a-variantei-2-subiectul-oficial-al-evaluarii-nationale-matematica-2011-2012-pentru-elevii-clasei-a-viii-a/.
    O zi frumoasa, Arhimede (doar mi-am insusit „sectiunea anonimilor” :-D)

  37. Draga Rasvan, cum am fost determinat sa spun si in comentarii (dat fiind ca „executia in ritualul masonic” circula in multe variante speculative), voi spune doar ca ma abtin sa accept ori sa o resping vreuna (este totodata periculos sa ignor vreo varianta a situatiei unui „subiect de scandal” in care este implicat un cavaler Malta in mod total, intervenind apoi selectarea prin probabilitate).
    Interpretarea mea a primelor 3 capitole din Geneza poate nu este cea mai corecta, sa incat am incercat doar sa semnalizez versete-cheie decat sa incep un expozeu pentru ca nici nu sunt in masura a face asa ceva, iar sustinerea unei teze gresite de dragul opiniei este un lucru stupid (am mai facut acest lucru fata de dvs.).
    In general, motivul pentru care, la nivel psihologic, resping 90% din teoriile conspiratiei (si rareori le caut pentru a le citi) nu este ca as considera „imaculat” vreun…. ……, insa as avea apoi o problema de constiinta (cum sa combat asa ceva?) si nu as putea decela corect informatiile ori sa le disting pe cele false de cele probabile (dvs. puteti face acest lucru, din moment ce sunteti mai instruit ca mine in general si aveti un mod de raportare psihologic mai corect fata de conspiratiile ori „teatrul papusarilor” decat ar avea un tanar influentabil, asemenea mie).
    O sa incerc sa nu va retin nici un sfert de ceas mai mult, pe acest subiect (nu Nastase, ci „efervescenta politica”, cum bine a-ti definit-o, aplicata mie): nu este sanatos pentru minte (cum n-a fost nici cand din ignoranta am citat intr-un articol nepublicat un infractor ezoteric, ori am facut referiri in necunostiinta de cauza la persoana lui Nae Ionescu, anti-semitul omonim cu un fotograf interbelic).

  38. http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2012/06/29/efervescentul-politic-2-micul-titu/
    Inainte chiar de a va intalni, am citit on-line primele doua volume (1856 – 1944) a „Istoriei baptismilor din Romania”. Principalul meu interes era familia Sezonov dar am citit si despre cele opt prigoane de care s-au facut vinovati crestin-ortodocsi.
    Nu sunt mandru de comunitatea cultului (religie e doar crestinismul) caruia apartin. Dezagreez sarutul icoanelor, excesul de cruci, inchinarea la sfinti si venerarea fecioarei Maria, obiceiurile populare cu tenta pagana (desi le sustin in fata obiceiurilor de consum capitaliste) – aceste practici nu tin de ortho (fr. „corect”) -, dar – cel mai grav – este sustinerea intaietatii scrierilor unor teologi precum Arsenie Papacioc in fata epistolelor ap. Pavel si descurajarea studiului biblic de catre ne-teologi ori citirea numai a „Noului Testament”.
    Daca pentru aceste lucruri au fost prigoniti neoprotestantii (dvs. ati amintit de un episod in care un teolog ortodox v-a spus ca neinchinarea la moaste duce in iad), atunci…. vai de dreptate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s