Noi rupţi în cur, ei tari în Tour

Sper că n-aţi uitat de Turul Franţei!

După o zi de pauză, astăzi este o etapă de munte extrem de interesantă, pentru că cicliştii vor urca pe cel mai dificil vîrf de munte, Col du Grand Colombier, pe pante care pot atinge şi 14.5 %. Se spune că, de acolo, de sus, peisajul este magnific. N-am fost, dar dacă Dumnezeu îmi îngăduie, anul viitor sparg o bancă şi merg după ciclişti: va fi ediţia centenară.

 

Seara îmi înec regretul că Radu Banciu nu mai comentează Turul pe Eurosport, şi mă duc, la ora 23,  LaBeUnuTV ca să-l aud ce spune. E un tip pe cît de citit, pe atît de simpatic, şi zice tot felul de chestii, nu numai politice. Pronunţia sa graseiată şi aerul său franţuzit îmi aminteşte de un mare dascăl de-al meu de limbă franceză de la Mihai Viteazul, Maitre Vicol, Dumnezeu să-l odihnească.

Şi aşa mă exilez de Ponta, de Antonescu, de Băsescu şi de găştile lor de spălaţi pe creier. Dar, vorba lui Umberto Eco, cultura unui popor nu înseamnă doar memorie, ci şi uitare: totul e să ştii ce să dai la o parte şi ce să ţii minte. Pe ei, în tot cazul, nu!

Iar Tour de France e un mod mult mai sportiv de a face istorie- şi memorie.

NOTĂ. Lecturi ajutătoare pentru vacanţă vă recomand tematic, în caz că n-aţi citit, Jerome K. Jerome, „Trei pe două biciclete”. Dacă doi merg în tandem, al treilea trebuie să pedaleze singur.

Anunțuri