Umbre în ceară

Nu ştiu cîţi dintre voi vor ajunge vreodată la poalele Ceahlăului şi, totodată, să aibă curiozitatea să treacă dincolo de poarta Schitului Durău şi să admire picturile interioare ale bisericii.

Nici măcar nu-mi amintesc dacă am mai scris despre acest schit şi despre Nicolae Tonitza, un pictor care m-a fascinat dintotdeauna.

Cît am putut, mai mult pe furate, am luat cîteva imagini din interior, cu lumină naturală, cu un ISO bezmetic de 1600. Culorile sunt pe cale să se şteargă şi, din splendoarea picturii în encaustică, adică în ceară, n-au mai rămas decît contururile de o eleganţă, de un rafinament incontestabil. Doar ici şi colo mijeşte cîte un abur din strălucirea de demult.

Pictura este unică în felul ei prin reprezentarea portului naţional într-o biserică ortodoxă, avînd drept modele oameni de-ai locului, munteni blajini care-şi împletesc metafora neamului cu istoria sfîntă a Domnului nostru.

(click pe imagini dacă vreţi detalii)

Anunțuri

Un gând despre &8222;Umbre în ceară&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s