Bufniţa

Mai sunt trei ore pînă cînd se va lumina de ziuă peste ţara mea, care este cea mai cea. După două zile de gardă, Sărbătoarea Pascală arată un pic diferit de sub castanul din fereastră, perfect înflorit, unde şi-a făcut cuib o familie de bufniţe şi noaptea am concert medieval.

Onomatopeea e cunoscută, dar o reproduc pentru orăşenii demult desprinşi de habitatul firesc al păsării: buhuhu-buhuhu-buhuhu… De fapt, bufniţa mea face doar buuu-buuu-buuu, cu h muet de la încălzirea globală. În rest, se mai stîrneşte cîte o furtună, în general tropicală, care lasă, aproape cu regularitate, cîte un bloc fără acoperiş. Problemele apar abia cînd respectivul aterizează pe una-două maşini sau peste o casă care avea deja unul. Ultima ploaie a înmuiat plafonul camerei de terapie intensivă de la pediatrie, dar nu şi inima primăriei, care aşteaptă, probabil, să pice o dată cu stropii şi tavanul, peste personalul care e mereu prins pe picior greşit. Trăzneşte a mucegai de bună calitate, cu efect de aerosoli pe invers pentru puştii astmatici care au ghinionul să facă alergie din te miri ce. Credincioşii din biserica mea, aflată la peste optzeci de kilometri de lagărul de muncă despre care vorbesc şi unde consult tot ce pică, s-au gîndit să-mi propună să-mi cumpăr nişte scalpuri din oferta locală, considerînd că, din moment ce tratez orice, sunt sau veterinar sau medic de familie, ceea ce, uneori, e cam acelaşi lucru. Ajuns acolo, aş fi de folos şi comunităţii, iar în pauza dintre rugăciuni fratele doctor, adică eu, să poată să privească în gîtul surorii pînă în fundul sufletului ei, iar printre rugăciuni, să dea o reţetă compensată duhovniceşte. Treburile stau, de fapt, extrem de simplu, chiar dacă nu tocmai acolo unde ar trebui: unde curge sînge, vede chirurgul, unde nu, văd eu. Chestia se complică atunci cînd e necesară o mică plimbare între pavilioane, altele decît cele auriculare, mai ales noaptea, cînd, în afară de buu-buu, tovărăşesc, ca prin miracol, cu nelipsiţii  cîini vagabonzi care au în fişa postului tomberoanele cantină, priponite exact la jumătatea distanţei dintre o coree şi cealaltă. Abuzul de onomatopee este un semn de incultură, chiar de prost gust, dar trebuie să vă spun că după cutiile de tablă, mustind de tentaţii, se aude un mîrîit care sfidează orice gleznă, chiar şi una de beton armat, cum e a mea după treizeci de ani de lagăr greu la stat. Concret, am avut şi cîteva trufandale şi, în general, au fost şi zile mai bune. De exemplu, un sugar care a băut un biberon de lapte de vacă, amestecat cu soluţie de spălat vase marca fairy, preparat de tatăl, în timp ce minorul era legănat, spre adormire temporară pe genunchii mumei sale. Altul, la fel de mic, încercase pe limbă o picătură de acetonă de la diluantul de unghii al genitoarei sale, în timp ce aceasta şi le dădea cu negru pe cele din faţă, ca pe ouăle de vrăjitoare. În timp ce ambii micuţi făceau spume, adulţii se agitau inutil în jurul lor. Apoi, după ce am parcurs de cîteva ori traseul cîine-bufniţă şi retur, am dat cu ochii de recalcitranţii mei prieteni. Unul, mai îndemînatic, de cum m-a văzut, mi-a aruncat la picioare, cu o veronică, batista toreadorului plină cu urechi de taur, pastile şi hîrtii, toate purtînd semnătura academiei cu minte socola. Uite, mi-a zis, din ce mi se trag mie toate! Printre altele, la loc de cinste, strălucea sticluţa de haloperidol, pe jumătate plină, sau pe jumătate goală, un soi de detergent de şters iluziile de pe pereţii sevrajului. Între timp, un băieţel de cinci ani primise cadou un leagăn în frunte şi mă implora să-i promit că nu-i pun fir în zona principală de impact. Oricum, nu mă durea gura să prostesc copilul, din moment ce cucuiele erau de competenţa colegului de la sîngerare. N-au plecat bine şi au apărut, din măruntaiele indiei, un ţigan cu nevastă lui, piranda, revărsată pe flancuri şi strînsă la mijloc ca un titirez, cu o sfoară tricoloră, ca un cîrnat naţional, şi mi-a dat un ordin scurt şi imposibil de refuzat: romanes haules-baules, dezbat-o, ce mai stai! încercînd, cu real succes, să-mi strecoare în buzunar zece lei, adică jumătate din suma pe care o dă ăluia de-i spală limuzina, merţanul negru, ultima generaţie, parcat sub nucul cu flori şi bufniţe de fiţe. În rest, un popor de cască gură la veşnicie: cardiaci alergînd  pe ultima sută de metri de ecg, pulmonari cu respiraţia gură la tub, demenţi din naştere şi oligofreni obţionali, femei muncite şi iremediabil paralizate, gravide născînd în orice moment şi în orice loc copii cu cel mai mic apgar din europa, de la comuna primitivă încoace, şi care vor deveni parlamentarii europeni de poimîine. În rest, rămîne cum am dat-o la pace cu tradiţia: miel, cozonac, drob, pască, miel, ouă vopsite, borş, spanac şi miel. Şi, evident,  mistica, mioriţica urare de a le Paşte Fericit cu familia!    

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Bufniţa&8221;

  1. Dupa cat umbli noaptea… nu prea-ti ramane mult timp
    de „pascut „nici chiar in familia ,darmite cu familia (facand deplasari)!!!!!

  2. În general, în timp ce umblu, citesc… Adică mă cultiv, nu mă hrănesc, deşi, după maţul spiritual, e cam acelaşi lucru. 🙂

  3. Sper sa nu mi-o iei in nume de rau ,am mai avut contre pe traseu ,dar nu a fost deloc cu rautate ,m-am jucat putin cu salutul citat de tine „Paste fericit”
    A fost mai mult sa te décontractez dupa garda obositoare si plina de peripetii descrisa fenomenal de tine .

  4. Dragă Felician, tu crezi că sunt suspicios sau că tai firul în patru? Nici poveste! Mă bucur că ai timp şi răbdare să treci pe aici, iar comentariile tale au savoarea lor, accentul lor :), şi-ţi mulţumesc pentru ele.

  5. Rabdare si dragoste pt felul tau de-a scrie da.
    Timp si stil mai putin !!!
    De citit te citesc ,cate odata chiar si-n timpul condusului( iertata-mi fie marturisirea)
    Daca amandoua (slusba si scrisul) le faci cu atata dragoste atunci
    trebuie sa te simpti satisfacut sau mai bine nu asta ca sa nu te delasi
    E primavara si e asa frumoasa natura creeata de Tata incat ar fi pacat
    de vreo suparare
    O seara placuta tie si familiei tale!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s