Patriotul

I. Dragă Marinel, în primul rînd în Irak, Afganistan sau mai ştiu eu unde nu te duci pentru patrie, ci pentru bani. Eşti mercenar, cu alte cuvinte. Dacă omul şi-a ales această meserie, a armelor, e treaba lui şi conştiinţa sa în joc. Într-un fel se pune problema pe timp de pace (în ţara ta), şi alta în timp de război. Şi una e dacă e război la tine, sau în altă parte. Nu mai vorbesc de interesele care stau în umbra unor conflicte şi de oamenii care mor ca muştele, ucigîndu-se unii pe alţii, pentru lucruri care nu-i privesc şi care, dimpotrivă, îmbogăţesc pe alţii sau satisfac orgolii şi planuri diabolice. Nici războiul din Irak nu face excepţie de la regulă. După opinia mea, un român nu are ce să caute acolo, iar un creştin, cu atît mai puţin.

Dacă a luat bani ca să se facă militar, atunci cînd depune jurămînt, el ştie că uciderea, la nevoie, a duşmanului, intră în Fişa postului. Aşa că să nu se smiorcăie şi să nu pună întrebări, aşteptînd de la alţii să-l mîngîie pe conştiinţă. Dacă ai făcut un pact cu diavolul, apoi sau te lepezi, sau te duci cu el. Cale de mijloc nu există. Povestea aia cu războiul sfînt, cu cruciada modernă, lansată de Bush, e o gogoriţă. Cînd ţara îţi e atacată, atunci e altă poveste. Românii n-au dus războaie de cucerire, nu stă în firea lor. Dar şi-au dat sîngele pentru fiecare palmă de pămînt de care ne bucurăm azi. Am întîlnit (şi am povestit asta, mai demult) un ţăran român care a luptat pe frontul de Est, în cel de-al doilea război mondial. A fost luat prizonier şi dus în Siberia, unde a stat 8 ani. A scăpat cu viaţă, s-a întors în satul său, în com. Păstrăveni, satul Rădeni, unde a murit bătrîn şi mulţumind lui Dumnezeu că s-a îndurat de el, pentru că fiind în linia întîi a frontului, în loc să ucidă pe ruşi, a tras numai în aer. Toţi cei care au ucis, consăteni de-ai săi, nu s-au mai întors. Au pierit pe front sau în deportare. Ce-aş face eu? exact ce-a făcut ţăranul acela, care m-a învăţat omenie şi grădinărie. Eram în primul an medic de ţară. Acum sunt bătrîn şi icoana omului ăla o păstrez în inimă. Nu NATO, nu Irak, nu tot soiul de tîmpenii cum ne băgă ăştia cu forţa în cap.

II. Dave, iartă-mă că vă întreb: aţi făcut armata? Apoi, termenul de mercenar nu e cîtuşi de puţin jignitor. Toată Renaşterea s-a bazat pe instituţia asta. De Legiunea Străină ce să mai vorbim… Am cunoscut oameni care au luptat în Legiunea aia.
NU, dacă toţi ar trage în aer, n-ar mai fi războaie. Ce e aia “trag la picioare”? cred că nu vorbiţi serios! Aţi ţinut o armă în mînă vreodată? Eu da! şi nu una, ci multe, şi mai mari şi mai mici.
Aţi văzut oameni care se antrenează să ucidă? Cum adică, mă angajez în armată, plec în Irak sau Afganistan şi sper să nu împuşc pe nimeni?
Bine, poţi spera orice, depinde de naivitatea omului, dar eşti pregătit să faci asta, dacă e nevoie. În ce procentaj se împlineşte chestia asta nu are importanţă. Contează că te ştii capabil să ucizi. Dacă aveţi aşa un “patriotism” în vene, asta vă priveşte personal, nu e treaba nimănui cum vă împăcaţi cu Dumnezeu după aia. Dumnezeu nu e tricolor, chiar dacă e din Trei Persoane.
Bun, dacă împuşcînd un arab consideraţi că aţi contribuit la pacea lumii, în timp ce omul ăla chiar îşi apăra posmagii şi nădragii rupţi în fund ai copiilor lui şi arăboaicei de nevastă, chiar v-a lovit propaganda acolo unde trebuie.
Ce caută americanii şi aliaţii lor în Irak, frăţioare? Dar ce caută românii noştrii acolo? Ca să servim NATO să nu ne atace ruşii?  Chiar credeţi mizeria asta?
Singura luptă pe care o înţeleg e aia în care îţi aperi glia. Omul de care vorbeam era un sfînt. Or, un războinic nu poate înţelege ce e în inima unui om al lui Dumnezeu. Atacul asupra Uniunii Sovietice a fost o tîmpenie, o spune şi Neagu Djuvara. Întoarcerea armelor împotriva aliaţilor nemţi a fost o trădare, care ne-a discreditat în ochii tuturor. O naţiune cu curu-n două luntre. O spune tot Neagu Djuvara. Ajunseserăm nişte indivizi în care nu se mai putea pune bază. Omul a ales să nu ucidă, nici pentru Antonescu, nici pentru Regele MIhai.
Iar după 60 de ani de comunism tembel, după o revoluţie trucată şi un şir de corupţi care se perindă la putere fără sfîrşit, dvs. îmi vorbiţi de patriotismul românului plecat să vîneze arabi în Irak?

 

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Patriotul&8221;

  1. Dragă Răsvan, e un pasaj din comentariul dvs. care m-a luat puţin prin surprindere:
    „Întoarcerea armelor împotriva aliaţilor nemţi a fost o trădare, care ne-a discreditat în ochii tuturor. [….] O spune tot Neagu Djuvara.” ->
    Neagu Djuvara a numit momentul 23 august 1944 „o abdicare catastrofală, dar necesară”. Altceva nu se putea face – cel puţin, nu la august 1944 (era, deja, prea târziu).
    Nu înţeleg cum întoarcerea armelor „ne-a discreditat în ochii tuturor”. În ochii Aliaţilor, sigur că nu (iar, după război, doar privirile lor au contat).
    Când se părăseşte o navă care se scufundă, nu ştiu dacă asta se numeşte trădare. E adevărat, nu e nobil nici să te salvezi în luntrea duşmanului, dar decât să te scufunzi…. 🙂

  2. Îmi pare rău că am cartea lui Neagu Djuvara la Târgu şi nu pot cita „rechizitoriul” pe care l-a făcut referitor la duplicitatea românească. Termenii sunt foarte duri. Voi reveni cu citatul cînd voi avea cartea în mînă, „Există istorie adevărată?”. Problema nu ţinea de legitimitatea actului, ci de răzgîndeala românească. Dacă ai cartea, caută singur şi vei găsi.
    Referitor la ochii aliaţilor, acolo sunt multe de spus. Oricum, noi eram condamnaţi să fim daţi pradă colosului rus. Eliade văzuse asta clar încă din 1942 şi începutul lui 1943. În mare parte previziunile sale s-au confirmat. El fusese chiar mai pesimist.

  3. E adevărat, această carte n-am luat-o (trec azi pe la Humanitas şi poate o cumpăr)…. Eu văzusem o emisiune cu Djuvara la Realitatea Tv (acum cam un an), unde şi-a permis (cred) să vorbească doar despre una dintre faţete – necesitatea actului.
    Astfel, până să o citesc, nu-mi mau dau „cu presupusul” 🙂

  4. Pingback: Datoria | Jurnal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s