Nebunii paradisului. Barthimeu are dreptate

Problema unor oameni care se erijează în mici dictatori, în educatori nechemaţi, este că ei nu pot fi treziţi, cum voia Lidie, din moment ce se consideră, pe sine, un soi de trompetă a neamului sau, în cazul lui, a evanghelicilor români.

Tu ai are dreptate cînd spui că vina o poartă şi cei care-l încurajează şi, printre aceştia, în anumite momente, m-am numărat şi eu. Drăcuşorul ăla care ricanează „zi, mă, zi-i că-i zici bine!” mi-a suflat şi mie la ureche. Nu sunt imun la mizerii de genul ăsta. Bun, îmi pare rău, recunosc, mă rog să mă vindec, dar faptul, atitudinea rămîne şi efectul se vede.

E aceeaşi poveste de cînd, pe lume, au apărut reviste de scandal. Unii le citesc pe ascuns, alţii pe faţă şi cu plăcere. Între cele două categorii, există o serie de indivizi, printre care mă număr şi eu, cu atitudine greu de precizat. Mi-aş fi dorit să intru în aceea a oamenilor superiori, care nu citesc, nu comentează şi cărora nu le pasă de astfel de mizerii, care apar de multe ori pe blogul omului acela.  Dar nu sunt printre ei.

Problema e că unul ca tine, care ai fost urmărit de securitate pentru credinţă sau a unui Nicolae Rădoi, care a făcut puşcărie pentru că nu s-a lepădat de Cristos şi s-a opus sistemului, (atunci cînd marii clovni ai amvoanelor, gen Ţon, Bunaciu, Talpeş şi alţii de teapa lor, cochetau cu serviciile), aţi fost luaţi „la mişto” (pentru că „BĂ” asta este, ce s-o mai lungim!) de un individ pe care l-aş putea cataloga drept golan, dar nu în sensul Pieţei Universităţii, ci al maidanului fără dragoste (Zamfirescu avea şi unul cu dragoste).
Dar eu nu-l judec, pentru că am multe din defectele lui, după cum am spus. Nu fac parte din categoria voastră, a lui Daniel Brânzei, Marius Cruceru, Paul Negruţ ş.a. care sunt tîrîţi în noroi după cum îl taie pe ăla capul şi îl trec umorile. La mine nu contează, pentru că orice ar spune, se poate potrivi. Principiul contează, turma bleagă, fără reacţie, fără nerv.  Şi eu pot fi la fel de mîrlan ca el, mă pot exprima cel puţin la fel de colorat şi pot gîndi la fel de anapoda. De-asta i-am spus că-l voi cotonogi şi voi încasa de la el porţia de democraţie a boxului.

Dar, efectele, în timp, mai ales pentru imaginea celor de valoare, care au reprezentat şi reprezintă pentru lumea evanghleică românească modele autentice, verificate în  în regimul de teroare comunistă, sunt dezastroase şi individul ştie asta. El pune titluri sugestive (şi agresive), nominalizînd persoanele, pentru ca oricine caută pe internet să fie trimis la porcăriile din ograda lui: Brânzei fură, Barthimeu nu ştie gramatică, Nicolae Rădoi e jegos, Marius Cruceru minte, etc. Or, asta o face cu bună ştiinţă, la asta se pricepe foarte bine, pentru că stă toată ziua cu nasul în borcanul cu şerbet de net. Practic, manipulează reţeaua  şi nimeni nu mai poate face curat după aceea.

Unul de afară ce va spune? Mă, o fi vreo revistă de-a lor, de-a sectanţilor! Bine le face că le-o trage! şi aşa sunt stricători de credinţă.  (Am văzut tembeli aşa-zis evanghelici de peste ocean care iau în serios şi sondajul lui cu blogurile jegoase, pentru că le vine ca o mănuşă şi au, în afară de răutate,  şi mintea de găină spulberată.).

Iar titlul de România Evanghelică ţine  de delirul lui de grandoare, care e boala lui de bază,  iar tu, dragă Barthimeu, ca medic de elită ce te afli, ştii mai bine ca oricine că nu e uşor cu unul ca el,  nici în biserica locală, şi cu atît mai puţin în aia mondială.

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Nebunii paradisului. Barthimeu are dreptate&8221;

  1. Răsvane ”drag și scump, pupa-te-ar moșu!” 🙂
    Vezi că sticletele, o corcitură între CVT și Jiji, după acest articol ne va surclasa din cele cele 10 grupe (valorice?!?), undeva la subsolul clasamentului Campionatului Intersătesc al blogosferei.
    Ai sesizat culoarea purpurie cu care am fost trecuți la index?! Ce mai rămîne e crucificarea…

    Vindecătorule! Barthimeu nu are dreptate…întotdeauna! Se mai nimerește uneori, ca în cazul Piciului. Dar sunt și imperfecțiuni pe care, asemenea ție, ni le asumăm și ne cerem iertare. Nouă „nu ne cade conciul” dacă și cînd ne facem mea culpa! Ar fi vai de noi în caz contrar. Nu e cazul cînd vine vorba de Papagal!

  2. tu, Răsvane, 🙂 tu îi dai unui om mai multă importanță decât ar putea el visa vreodată. Eu zic că greșeala e la tine, nu la zecile de blogări așa-ziși fără nerv. Tu îl faci mai mare și mai important decât e, nu ceilalți. Alin nu e în blogosferă decât un alt blogăr și cu asta basta. Ceilalți au înțeles asta.

    Zi-mi o chestie: tu care scrii tot timpul contra lui și te iei de el, ce ai rezolvat? 🙂

  3. Dragă Barthimeu, ştii cum e la fotbal, nu? Tu şi alţii din vechea gardă jucaţi în altă ligă. Pe mine mă onorează prietenia ta şi a lui Nicolae Rădoi, indiferent în ce culoare de tricou mă scoate în teren. 🙂

  4. Adevarul ne face slobozi si nu trebuie sa ne fie frica sa-l spunem cu orice risc, chiar daca urmeaza pietrele, la sluflet sa nu ajunga. In rest numai de bine si o zi binecuvintata pentru toti!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s