Jurnal cu sufletul la gură (8) Punct şi de la capăt

Răspuns dat lui Doru Radu şi nu numai lui. De fapt, un rezumat al acestui Jurnal în 7 capitole şi un epilog, cel de mai jos.

1. Am postat despre evenimente care mi s-au părut ieşite din comun, trei la număr. Două nu aveau nicio legătură cu Daniel Brânzei, al treilea îi era adresat. Se referea la Barbosu, la Harvest şi la dezastrul spiritual lăsat de acesta la Metanoia din Arad. Am confundat Harvestul, fără să ştiu că în America sunt mai multe mişcări de acest tip, dar problema a rămas. Pe mine mă interesa de ce l-a susţinut pe Barbosu, din moment ce alţi români care l-au preţuit pe Daniel Brânzei se consideraseră trădaţi de tînăra stea evanghelică. Nu mi-a răspuns, iar dacă a făcut-o, a fost ca să-mi repete cît de important e să construieşti, că baptismul este din import şi că importul continuă, fiind premiaţi cîştigătorii, mentalitate tipic americănească, de altfel.

2. Am primit un comentariu extrem de dur în care Daniel Brânzei îi apăra pe dnii Mănăstireanu şi Ţon. Mai mult, a avut nedelicateţea, spun eu, să susţină pe Cioabă, cu toată mascarada de rege ţigănesc a familiei respective. A afirmat că din moment ce n-am ştiut să preţuim un rege adevărat, e cazul să ne mulţumim cu ce avem. Că ne merităm soarta.

3. De aici a început un dialog de-a şoarecele şi pisica, în care eu l-am întrebat direct, iar domnia sa m-a dus pe terenuri neutre. Discuţia a fost plăcută, pentru că interlocutorul a fost şi este de mare calibru intelectual.

4. Nu aveam de unde să ştiu că se va duce la Portland. Mi-a comunicat, tot pe blog, că va trebui să rărim dialogul, pentru motive din cele mai justificate. Citind ce scria despre sfinţii spre care se îndreaptă, recunosc că mi-a sărit muştarul şi mi-am zis: păi bine, măi frate, pe mine mă laşi cu Cioabă, iar matale cu pistolarii evanghelici (temenul îi aparţine)?

5. Aşa s-au legat lucrurile de convenţia de la Portland. Aşa am citit despre masonerie, pusă de domnia sa între ghilimele, de diavol şi cei doi amici ai săi, etc. Cu alte cuvinte, ne ciorovăim de ceva vreme şi eram convins că nu va mai răspunde în veci şi purururi, pînă ce aţi apărut dvs., pasăre măiastră, cu Guler în cioc. Ador citatele din clasici, dar atîta timp cît sunt în viaţă, îmi place să mi le dea ei, personal.

6. Cind v-am spus că nu aveam nevoie de două mori de vînt care să macine faguri de miere, mi-aţi spus că nu vă place tonul meu şi că dvs. nu scriaţi numai pentru mine, ci şi pentru cititorii acestui blog. Cu respect v-am spus că sunt de acord cu multe din afirmaţiile dvs., dar cînd scriu ceva, exact la domnia voastră nu-mi e gîndul, oricît v-aş aprecia. Aşa că trebuie să înghiţiţi pamfletele sau să schimbaţi canalul, deşi vă spun că nu cred să găsiţi vreunul să vă spună de la obraz tot ce gîndeşte şi de ce.

7. Au mai rămas de explicat legăturile dintre masonerie şi pastorii româno-americani- dacă sunt şi din ăştia-; despre interesele materiale în joc, puse în slujba lui Dumnezeu, în campaniile evanghelice de promovare de tip american din România, dar la modul clar, pe bune, nu cu cruciade şi alte prostii, că suntem şi aşa amărîţi, în ţara asta, de nu ne mai arde nici să rîdem, nici să visăm.

Şi stiţi de ce, Doru Radu? nu din pricină de Portland, ci din neîncrederea tot mai mare pe care o am în cei ce fac pe liderii şi care, pe mine, cel puţin, mă duc cu preşul mai rău decît atunci cînd eram în lume şi ştiam cum să mă apăr de secretarii de partid.

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;Jurnal cu sufletul la gură (8) Punct şi de la capăt&8221;

  1. Harvestul american este un trend aici, o moda. Probabil pentru cei ce nu merg la biserica deloc este o oportunitate sa asculte o predica buna si muzica la fel. Pentru tinerii din bisericile romanesti este o ocazie sa mearga impreuna sa asculte cintareti preferati si o predica in engleza pe care o inteleg foarte bine. Ca se decid ei acolo sa se predea Domnului nu comentez. Ei sint crescuti si educati in familii crestine, deci nu Harvest Crusade e sansa lor sa se pocaiasca.
    Referitor la conventie, redau pe scurt 2 impresii a 2 participanti la congress.
    Prima impresie este a unei persoane care a participat si la discutiile „cu usile inchise”: am plecat de acolo cu un gust amar. S-au certat.”
    A doua este a unui tinar. Matur si serios.
    ” Sint frustrat. Nu inteleg rostul conventiilor, inteleg ca este o socializare intre romani si sint de acord cu asta e frumos dar unde a fost Harul ala revarsat 3 zile acolo? De ce trebuie la fiecare serviciu sa vorbeasca 3 pastori? De ce nu vorbeste unul singur, unul si BUN sa raminem si noi cu ceva?”
    Va urma.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s