Struţii lui Dumnezeu

Este incredibil cîtă făţărnicie au adunat în ei aceşti lideri. Cu cît au trecut anii şi s-a aşternut asupra lor patina timpului la tîmple, cu atît au devenit mai iezuiţi, mai alunecoşi, mai secretoşi.
Printr-o breşă săpată de Daniel Brânzei, care-şi pune toată credibilitatea la picioarele unui Cristian Barbosu, se scurg tot soiul de curente dubioase, cu secerişul din curtea vecinului. Uite ce l-aş mai întreba pe Daniel Brânzei, dacă tot m-aţi provocat: cum e să te aleagă preşedinte al RBA? Ce sfori aţi tras ca să fiţi ales? Pe cine aţi curtat? Aţi fost doar prin valoare, sau acolo contează şi altele? Pilele nu funcţionează la sfinţiile voastre? Meritocraţie şi atît? Vine unul şi altul şi te aleg papă baptist, liderul unei comunităţi româno-americane de succes?
Măi, şi după ce sunt aleşi, le creşte nasul! de mîndrie, de aroganţă. Apoi, de minciună, ca al lui Pinocchio. Ei nu răspund decît în faţa marii adunări a sfinţilor. Păi astea nu sunt reflexe din timpul comunismului?
Ba da! au rămas exact în starea în care au plecat de aici, cu turma, în tranhumanţă, conservaţi, şi cu dulăii după ei, care te rup dacă te-ntreci cu gluma. Ce nu face sfîntul pentru papă, pentru bani şi restul! Păi cum să nu predici, frate, mila şi harul, cu mii de dolari la chimir, în fiecare lună?
Discursul lui Cristian Barbosu este de-a dreptul delirant. E adevărat, un delir mistic, dar tot delir se cheamă. Ce înţelege ăsta prin tradiţie? Cică nu pune etichete! Nu, le rade pe-ale altora şi lipeşte el abţibilduri cu răţoiul Harvest.
Banii, frate, banii! că nu te poţi distra pe banii lui Dumnezeu, ci pe ai fraierilor care primesc în schimb, cît cred ei, liderii de care aţi vorbit, atît cît merită prostimea.
Cunosc puţin, dar alţii ştiu mai multe şi tac. De ce? pentru că îşi aşteaptă rîndul: poate la viitoarele alegeri le pică şi lor, de ce nu? un ciolan sfînt de ros, mai ştii?
Ce-i aia: unele lucruri nu trebuie să le audă toată lumea? Păi ce lucruri spuneţi voi, Brânzeilor, Ţonilor şi Barboşilor ca să merite să vă creadă lumea? să fiţi ascultaţi?
Adevăruri învăţate pe de rost din Biblie? Păi pe alea le ştiam şi noi! De predici răsuflate suntem sătui.
Voi să ne spuneţi cu ce bani vă plimbaţi prin toată lumea, că mie, după 30 de ani de muncă, nu-mi ajunge să mă duc nici la 2 Mai!
Cum daţi voi poze cu raiul din Pacific, în timp ce amărîţilor, din ţara după care vi se rupe cămaşa de dor, le ghiorăie maţele lor credincioase de foame şi-i roade credinţa pe la lingurică?
Lideri dragi: sunteţi bogaţi, fraţilor! vi s-a depus osînza pe credinţă şi faceţi cornuleţe la masa duminicală. Şi nu sufleteşte, că aia e chestie care vă priveşte pe voi şi pe Dumnezeu, ci băneşte, acolo aţi uitat, de unde aţi plecat şi cine v-a dat!
Iar cînd îi întrebi, îţi răspund în dodii sau n-o mai fac deloc. Struţii lui Dumnezeu, dragii moşilor, asta aţi ajuns, voi, Brânzeilor, Ţonilor şi Barboşilor, cu sau fără denominaţiune, cu sau fără etichetă, cu sau fără tradiţie.
Somaţia zilei: banii jos, ochii la cer! Spuneţi sincer, în oglindă, de cîte ori aţi gîndit-o şi de cîte ori aţi negat-o?

Anunțuri

22 de gânduri despre &8222;Struţii lui Dumnezeu&8221;

  1. Dupa cate stiam, DB a trait si traieste modest avand masini de second hand. Bani de calatorie are omul nevoie pt ca este o valoare spirituala care are ce da si la altii si nu poate calatori gratis…Si Pavel a cheltuit bani pe bilete de vapor 🙂
    Cat despre faptul ca multi tac pt ca tanjescsi spera la un cioloan in viitor si vor sa o duca bine, iti dau perfecta dreptate–e plina ograda de oportunisti care nici macar(cei mai multi) nu ajung nicaieri (dar spera macar la un trai daca nu la ciolan ciolan de pe urma cultelor pe care le slugaresc). De aia fac misiune, dar nu pe banii fratilor (cel putin pana in prezent)…Dar, culmea, cand merg prin Romania si mai intru in vorba cu unul cu altul si ma intreaba retoric: „dar cati bani vi se ofera sa veniti pe aici?” si le spun ca vin pe banii mei, li se inchide gura, dar nu li se deschide si inima catre Domnul– criticii folosesc doar ca si pretext faptul ca, vezi doamne, cica predicatorii si misionarii fac ce fac doar pt bani…Si mai ceva, cand lucrezi pe cont propriu fara sponsorizari, aceiasi critici te vb de rau si zic: „e slab, ca de ar fi valabil ar avea si el macar un sponsor(iar daca ai, esti corupt 🙂 ) in spate sa.l sustina; adica cum, chiar nu observa nimeni ca face lucrare si sa.i dea si lui un sprijin?!”

  2. Val, deocamdată valorile spirituale pe care pentru care face PR Daniel Brânzei sunt Metanoiele lui Cristian Barbosu. Ce legătură au toate astea cu Apostolul Pavel? Cu ofensiva mediatică şi investiţia financiară importantă a celor de la Harvest? Cît timp vom mai ascunde în corturile Apostolului toate nespusele contemporanilor?
    Ai reţinut ce scria Marinel Blaj în comentariul său? Mie mi s-a părut foarte interesant:
    „Îşi pune cineva întrebarea de ce doar Metanoia-Harvest Arad s-a desprins de Uniune, în vreme ce celelalte Metanoia din ţară au rămas? Şi sunt multe alte întrebări, unele ţinând de inconsecvenţa unor atitudini, multele cu legătură directă cu doctrinele, pe care oamenii se cam prea grăbesc să pună etichete de „legalist”, „liberal” „libertin” etc, funcţie de interese de moment.”
    Deci: de ce celelalte Metanoia au rămas? Nu pentru că Brânzeii de la Uniune fac ce face şi pastorul de peste ocean? Adică o dau cotită şi cînd îi întrebi, dau din umeri şi-ţi întorc spatele scîrbiţi?
    Dacă ei tac, am dreptul să mă întreb dacă nu există înţelegeri „în spatele uşilor închise” între unii şi alţii?
    De ce să am încredere în fiul unui fost turnător, care a făcut studii la Oxford, plecînd din România lui Ceauşescu, legal, în anii de mare teroare comunistă de la sfîrşitul dictaturii, (cînd noi, ceilalţi, intelectualii de rînd, fără taţi sau rude turnători, nu aveam drept la promovare nici măcar în ţară şi ne urmăreau dacă primeam scrisori din afară), şi care acum conduce UBR, că tăcerea lui cu Harvest-ul nu e ca pe vremuri, un compromis cu care s-a obişnuit din familie şi a profitat din plin de el cu orice prilej?
    Am dreptul să mă întreb dacă Otniel Bunaciu e sau nu e şantajabil?
    Cum de fac sfinţiile lor exact acelaşi joc? Cît a investit Harvest pînă acum şi cît mai e dispus să „bage” în „lucrare”?
    Pentru că şi ăia care pleacă să se specializeze în „metanoi”, peste ocean, sunt dintre favorizaţii acestui sistem de „bagă banu şi ia carameaua”.
    Nu la maşinile second hand ale lui Brânzei făceam trimitere. Asta cu maşinile la mîna a doua o spunea şi Ţon, într-o predică de pe vremuri, de prin anii 2000. Ăla spunea şi preţul: „Am luat-o cu 2000 de dolari şi merge ca una de douăzeci de mii. Prefer ca restul, diferenţa, să o pun în lucrare.” Sfîşietor!
    Au oamenii ăştia un fix cu afişarea modestiei.

  3. Nu cred ca s-ar fi putut spune mai bine decit ai spus-o tu Rasvan. Ma bate gindul sa merg in urma si sa adun toate postarile tale referitoare la aceste subiecte si sa le adun intr-o carte.
    Pentru mine oricine isi permite sa stea acasa, intr-o casa mare si noua (remodelata) fara sa munceasca, e bogat. Si ma refer la munca, nu la 2-3 predici pe saptamina (asta daca are ghinionul sa nu aibe musafiri care sa predice).
    Pastorii americani merg in fiecare zi la biserica unde au biroul pastoral si sint la dispozitia enoriasilor. Nu si cei romani. DB are si a avut intotdeauna propria agenda dupa care s-a ghidat intotdeauna. O spun cu amaraciune uitindu-ma in urma la cei aproape 23 de ani petrecuti in aceeasi metropola si destui ani in aceeasi biserica.
    Da Rasvan la alegeri se trag sfori mai rau ca la partid pe vremuri. Atita sfintenie a fost la Portland ca s-au certat intre ei si toti de la una din bisericile locale au votat impotriva celui ales. Iar pe noi ne abureste DB ca acolo a curs numai cu sfinti, miere si lapte (a uitat sa mentioneze ca era lapte batut). De ce?
    Pentru ca nu ii trage nimeni la raspundere. Si daca o face au grija sa spurce persosna respectiva ca sa nu msi aiba curaj sa o faca sau sa o discrediteze in fata oilor din biserica.
    Cit am plins eu din cauza unor pastori de pe aici doar eu, familia mea si Dumnezeu stim. Dar pot spune ca Dumnezeu m-a iubit si ma iubeste enorm si m-a binecuvintat cu o familie deosebita si mi-a daruit niste copii minunati. Si asta imi e de ajuns.

  4. Razvan…nu caut sa te contrazic, caut sa vad si cealalta parte…Dumnezeu ne va judeca pe toti la urma…Eu, pt motivele pe care le mentionezi tu de cateva luni bune nu am facut niciodata parte din gastile astea de lucratori cultici cu toate avantajele lor pamantesti…prefer sa lucrez singur si obscur, dar sa nu fac compromisuri si politica…Un „prieten” pastor imi povestea nu demult cum petrece nopti intregi plangand din pricina marsaviilor din cultul lui din care nu poate iesi pt ca e prins financiar…Le.a vorbit pe fata si au refuzat (chiar „amenintat”)…Ca sa.l linisteasca, l.au „promovat” in cult, doar ca sa fie copil cuminte si sa nu duca vorbele lor ticaloase in afara…Ce sa fac? Sa.l condamn? Da, in parte, da, dar nu de tot….Dar, ce, el a stiut cu cine va avea de-aface cand a intrat in gasca lor? Si acum ce sa faca? Cu ce sa.si creasca copiii? Imi povestea de „greii” cultului cum sunt plini de marsavie, mai ceva ca cei din lume…Mi.a zis: „Val, n.am mai putut si m.am ridicat in picioare si le.am spus la toti in fata, ‘Pe mine sa nu ma mai chemati la astfel de sedinte care pun la cale lucruri care nici in lume nu se fac’, si i.am amenintat ca’ plec la alt cult si cu voi am terminat.o.’ ” I.au raspuns: „esti copil, frate, in cultul la care vrei sa mergi e si mai si…asta e mersul…tu esti tanar si nu prea pricepi viata asa cum este…Trebuie sa asculti de noi, etc. si sa promiti ca nu vei spune la nimeni ce am vb noi aici.” Multulmesc lui Dumnezeu ca n.am fost niciodata parte din culte de genul asta…n.am avut ispita asta…
    E trist, si cu toate astea, cumva turma lui Cristos merge inainte–e greu de crezut dar merge. Sincer, DB mi se pare chiar f ok dar ce sa faca, sa.i denunte pe toti hotii? El face cat poate binele si lasa restul in mana Domnului… Cel putin asa cred eu…Si nu e nici el perfectiune intruchipata–mai si schiopateaza omul….Parca numai el!

  5. Val, daca descrierea pe care ai facut-o in legatura cu situatia celor din conducerea cultelor este adevarata, DB nu este okay. Nu a invatat nimic de la fratele Richard Wurmbrand, cu care se lauda mereu. Eu ma intreb, de ce a sta in preajma acestui erou al credintei? Cu ce scop? Din cauza situatiei materiale se compromite? Atunci in cine se increde? Cine-i este stapinul?

  6. Val, I spus bine asa crezi tu despre DB. Daca ar trebui sa inceapa cu cineva atunci ar trebui sa inceapa cu el. Din nefericire este maestrul papusar number 1 aici si crede-ma ca stiu foarte bine ce spun. Nimeni nu misca in front in fata lui ca doar e DB, „mare valoare” cum ziceai tu in alt comentariu. Si da, mare pacat ca ar fi putut fi ce lasa pe multi sa creada ca e.

  7. Val, daca citesti bine comentariul meu, o sa vezi ca eu au inteles ca este vorba de conducerea cultelor, dar in discutie a fost si este DB, pe care l-am crezut a fi un om al Lui Dumnezeu. Pornind de la acest fapt, mi-am pus intrbarile de mai sus. I-am citit cu placere postarile si studiile, dar acum trebuie sa rumeg bine tot ce vine chiar prin el, mai ales ca este tot mai adevarata vorba romaneasca „nu tot ce zboara se maninca”. Este pentru binele culturii mele religioase. Am invatat sa suflu si in iaurt.

  8. Lidie, niciun om nu merită să-i faci statuie. Aşa cum niciun sfînt nu merită icoană de-nchinat. Trăieşte, imaginîndu-ţi, într-o lume fără imagini. Nu-ţi face chip cioplit, atîta timp cît ai mîini care-l pot pipăi.
    Blogul e doar soclul pe care stau statuile.

  9. Poveste despre cum e să ajungi şi să fii lider…

    Cineva face o călătorie la Polul Nord. La întoarcere, povesteşte prietenilor cum a fost.
    „Măi, oameni buni, la un moment dat am ajuns la Polul Nord.
    Constat că m-am pierdut de grup 😀
    Alb peste tot în jur. 😀
    La un moment dat, întorc capul şi văd… un ditamai ursul. Speriat, grăbesc puţin pasul. Ursul, la fel. Încep să alerg uşor. Ursul începe şi el să alerge. Speriat de-a binelea, o iau la fugă. Ursul o ia şi el la fugă după mine. Atunci, disperat, m-am urcat într-un copac, cât am putut de sus!”
    Unul dintre ascultători îl întreabă, contrariat:
    „Într-un copac? Păi, la Polul Nord nu sunt copaci!”
    Răspunsul veni pe loc:
    „Ştiu! Aşa e, dar… ce era să fac?”

    À bon entendeur, salut! 😉

  10. Marinel, aş rescrie prima frază din poantă (altfel, excelentă! :)):

    „Un negru face o călătorie la Polul Nord….”

    Ştii, atunci pierderea de grupul de negrii ar fi şi mai dramatică, în contextul unui cîmp devenit complet alb… 🙂

  11. Draga Rasvane, inca n-am reusit sa-mi fac o statuie sau un idol dintre cei ce mai sufla inca. 😀
    Dar mai oftez din cind in cind… Curat si nepatat la suflet este un margaritar tot mai rar. N-o sa-l gasim in piata si nici in multime.

  12. Vindecătorule,
    Ți-a venit și ție rîndul?!? 😦
    Rîndul la epurare de pe așa-zisele bloguri recomandate (ex-remarcabile)… Eu deja am făcut bătătură la excluderi… Începînd cu „Masa rotundă” țonistă, continuînd cu cea a lui Barzilai (cînd cu „Dezvaluiri, dezinformari si divagatii”) și sfîrșind tot cu Brînzei. Asta pentru a face loc unui produs marca „PROFESORU”, mult apreciat și lăudat de breazoi(an)ul nostru Daniel. Acum încep să fac cheag la valoarea temporară și iluzorie a scurtei mele treceri printre remarcații și recomandații fostului și actualulului (prin influență) „preșidinte anual” (efemeră glorie doar de un an!), Daniel Brînzei. Asta mai ales după radierea ta…
    Așa-ți trebuie! Sincer, nu mă bucur pentru (dez)iluzia de care ai parte… Dar ar trebui să revizuiști tot ce-a fost supraestimare (să nu zic adulare) la adresa celui cu care te-ai întîlnit, fie și fugar anul trecut, în dulcele tîrg al neamțului.
    La dinamismul tău temperamental, un pic de temporizare ( a la Angelo Niculescu) n-ar strica.
    Cu prietenie (la nevoie), barthimeu! 🙂

    PS. Cît despre alchimia amintirilor cu sfinți, promitem un cașcaval găunos! 🙂

  13. D.B. ma indoiesc ca ar fi tras ceva sfori pentru a ajunge presedinte de cult in America (pentru doar un mandat, daca nu ma insel). Cred ca a fost ales pentru ca este o valoare; eu, din cate il cunosc, nu m-am mirat deloc pentru faptul ca a fost apreciat in America. De fapt, daca nu ma insel, M.C. i-a sugerat candva ca nu e facut pentru ‘meseria’ asta, pentru ca – sau cel putin asta a fost impresia care mi-a sugerat-o comentariul lui MC – nu prea are stofa de politician. Ori, ‘a nu avea stofa de politician’ este dupa parerea mea umila, un compliment. Cat despre plimbatul pe ai nu stiu carui bani prin toate tarile, asta poate sa insemna ceva sau poate sa insemne nimic. Nu se plimba si Wurmbrand prin nu-stiu-cate tari? Si asta il transforma neaparat intr-un tip lacom sau pervers in vreun fel?

  14. L-am întrebat, fără nădejde să-mi răspundă, pe Daniel Brânzei despre sfori şi aranjamente.
    Nu pentru că le-ar fi tras, ci pentru că a fost acolo. Oricum, nu mi-a răspuns. Nu era genul de întrebări la care să răspundă cineva. Doar dacă era 100% sigur că nu a pus nimeni vorbă pentru el. Accept părerea ta.

    Referitor la afirmaţia lui Marius Cruceru despre aptitudinile de conducător ale lui Daniel Brânzei: au fost făcute cînd era clar că nu va mai fi ales sau imediat după ce nu a mai candidat. De fapt, el s-a retras din cursă. Or, chestii din astea se spun de politeţe. Ca să nu-i pară rău omului că nu mai e în jilţul ăla. Nu-mi amintesc să fi făcut Marius Cruceru o afirmaţie similară în timpul mendatului lui Daniel Brânzei. Asta nu înseamnă că Marius Cruceru e oportunist. A simţit nevoia să-l onoreze pe Daniel Brânzei. Eu aşa am văzut lucrurile şi am admirat eleganţa gestului. Evident, se poate ca Daniel Brânzei să nu fi fost bun politician, dar pentru asta ar trebui să ne punem de acord cu termenul şi, eventual, să-l limităm la cadrul strict al unui conducător de organizaţie religioasă.

    A treia chestie, cu călătoriile pe banii altora, nu se adresa lui Daniel Brânzei, ci pastorilor, în general, care se înconjoară de o camarilă cu care călătoreşte mai des decît cu restul fermei. Să nu-mi spuneţi că nu cunoaşteţi cazuri, că asta nu mai cred. Eu ştiu. Putem să mergem cu ipocrizia pînă în pînzele albe, dar ăsta nu e blogul unde să aveţi mare succes la asta.

    Nu am folosit termenii de lacom şi pervers. Pot spune, în schimb, că în ochii mei, Daniel Brînzei s-a spart ca un balon de săpun. Am dreptul să am o părere şi să îndrăznesc să o fac publică. În postările din ultima vreme am argumentat de ce gîndesc aşa.

    Nu văd cum aţi ajuns la Richard Wurmbrand.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s