Sadoveanu la Vovidenia (3)

Înainte de orice comentariu legat de interiorul casei şi de omul care a locuit temporar în ea, vreau să vă arăt un pian, o maşină de scris şi o filă de caiet.

Sare în ochi un impresionant pian vienez, la care au cântat George Enescu, Dinu Lipatti, Maria Tănase, Richter, Valentin Gheorghiu şi două din fiicele scriitorului: Despina – Lia şi Tincuţa.“

Fotografia făcută de mine nu e reuşită, dar promit să revin, cît de curînd, cu alta mai bună, după o nouă vizită la Vovidenia.

Cum a ajuns pianul acolo? Şi cînd au cîntat la el artiştii de mai sus?

Ăsta e încă un mister la care nu găsesc nicio explicaţie în palatul arhieresc ridicat de părintele Visarion Puiu, în 1937, şi de care s-a folosit, între anii 1948-1961, scriitorul Mihail Sadoveanu, unul din răsfăţaţii potentaţi ai regimului comunist din perioada Dej. Menţionez, în treacăt, că în acelaşi timp, se prăpădea în gulagul românesc tot ce a avut mai valoros, din punct de vedere intelectual şi moral, această ţară. Consecinţele se văd şi azi. Dar despre asta vom vorbi în altă zi.

Deocamdată, să trecem într-o altă cameră, zisă de lucru, unde se odihneşte maşina de scris pe care a folosit-o scriitorul în perioadele de vară, cînd folosea locaţia.

Visarion Puiu, gazda de drept, era refugiat politic la Paris, încă din 1944. Moare în exil, repudiat de biserica ortodoxă română de pe vremea aceea, la trei ani după moartea lui Sadoveanu. Este reabilitat de biserică în 1990. A fost înmormîntat în cimitirul Montparnasse.

Şi, în sfîrşit, o filă de manuscris, aflată într-o raclă de sticlă, greu accesibilă unei fotografii cît de cît decente. Grafia elegantă a lui Sadoveanu aduce izbitor cu unele manuscrise ale lui Mihai Eminescu din tinereţe.

(va urma) 

Pianul 

camera de muzica 1

Maşina de scris

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Fila de manuscris

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Sadoveanu la Vovidenia (3)&8221;

  1. (offtopic) „Argumentul” din 31 octombrie nu-l mai are ca invitat pe Gabriel Liiceanu [*], ci pe Vladimir Tismăneanu – subiectul fiind cartea sa, „Diavolul în istorie” (ce va apărea în curând în traducere românească – de Marius Stan -, la editura Humanitas).
    [*] Subiectul ar fi fost probabil ultima carte a acestuia, „Dragul meu turnător”. Totuşi, aceasta va fi lansată şi pe 29 octombrie (de aceea, două evenimente în aceaşi săptămână despre aceaşi carte probabil nu ar fi avut sens).
    Te ţin „la curent”!

  2. Frumos!
    Va invidiez ca aveti posibilitatea de a vizita aceste plaiuri frumoase.Tara noastra are lucruri pretioase, insa neapreciate.
    Mi-am dat seama de lucrul acesta dupa un an de strainatate, stiu ca nu este un loc mai frumos ca acasa.
    Sadoveanu a scris totdeauna frumos, in ciuda colaborii sale cu regimul si masoneria.Sincer mie mi-a placut totdeauna.
    Spor la scris.

  3. Dragă Tudor, am încercat să cumpăr cartea lui Liiceanu de pe „Elefant.ro”, dar nu avea reducere suficientă. Ce să faci, e apariţie nouă. 🙂
    Stau în curent, cu riscul să mă tragă. Dacă mă ţii tu, nu contează. 🙂
    UPDATE! Am comandat-o acum. Sper ca pînă pe 29 octombrie să o şi citesc. 🙂

  4. Dragă Tabita, pribegia prin lume în căutare de lucru nu e o bucurie. N-a fost şi n-o să fie. Îţi mulţumesc că citeşti ce scriu. Mă bucur să ştiu asta.

Comentariile nu sunt permise.