O poveste de la soci

Panta se căsca în hău, cu gingiile de gheaţă dezvelind molarii de învăţătură de minte din piatră de rîu.
Blonda isabel, concurenta de la smurd, a ţîşnit ca o flacără, la vale, pe lîngă bunica izabel, aflată în cursa de pursuit cu viaţa.
Încă de la prima cristiană, blonda izabel s-a lăsat cu toată graţia pe călcîie şi a aterizat cu gingăşia în nămeţii din decor.
În preajmă se aflau managerul şi administratorul, în vizită de lucru la ţeava de la apă caldă, spartă în ajun.
În fiecare dimineaţă o să inhalăm radioactiv, a spus administratorul, în timp ce managerul trăgea în piept aburii fierbinţi cu miros de seu şi de rugină.
O înveleau în fiecare zi cu cîte o pătură din lînă de oaie, scoasă la casare, dar aburul ţîşnea, de fiecare dată, victorios, la suprafaţă.
Ar fi mutat radiologia undeva, în fundul curţii, dar în condiţiile de criză prin care trecea sănătatea erau nevoiţi să sape şi să schimbe ţeava.
Raită, primul turnător, a spus că niciodată nu poţi fi sigur de unde vine şi unde se duce o ţeavă, decît dacă n-ai pus-o, cumva, cu mîna ta, şi toată lumea a fost de acord.
Blonda zăcea, în continuare, descalificată şi urlînd, pe mormanul de zăpadă. Trebuia luată o măsură urgentă.
Managerul şi administratorul au chemat al doilea portar, care a venit cu ranga şi a lovit cu bărbăţie în locul indicat de ei.
Gheaţa s-a spart şi, odată cu ea, o jumătate din treapta din piatră de rîu.
Bunica izabel îi privea din deal şi s-a hotărît să amîne coborîrea spre radiologie pentru primăvară.

Anunțuri