Idolatrie

Noi, baptiştii, suntem foarte fermi cînd vine vorba de idolatrie. Şi nu suntem singurii: ne stau alături, poate cu un discurs şi mai tranşant, penticostalii şi creştinii după evanghelie.

Cu toată fărîmiţarea de care dăm dovadă, mai ales în ultimii ani, de aripioarele, curentele şi tendinţele, mărturisite sau nu, pe care le împărtăşim, public sau în secret, refuzul idolatriei este afirmat cu tărie.

Există, însă, şi forme mult mai subtile de idolatrie, pentru care nu există decît un singur remediu: Hristos.

Pentru că, aşa cum scria Andrei Scrima, “Isus, în viaţa sa de pe pămînt, nu a căutat nicio mărire pentru sine, nu a căutat slava sa, deşi o avea dinainte de a fi lumea.”

Cînd vorbesc despre idoli, nu mă gîndesc la cei exteriori, ci la cei interiori, cu mult mai periculoşi.

În primul rînd pentru că ne amăgim că nu există şi, în al doilea rînd, pentru că-i putem sluji fără să ne dăm seama că o facem.

Ne proiectăm ideile, valoarea, preferinţele, gusturile în afară, alegînd personaje pe care să le admirăm, dar care nu sunt, în fond, decît oglinzi în care ne reflectăm chipul.

Dacă-l citez una-două pe Pleşu, să zicem, asta nu ţine neapărat de inteligenţa scriitorului respectiv, cît de încercarea mea de a mă furişa alături de el, împărtăşindu-i ideile, cultivînd atmosfera.

Epatăm pe cei din jur prin afirmarea preferinţelelor de tot soiul: de la muzică, la călătorii, hoteluri sau mîncăruri rafinate.

Vrem să fim admiraţi de cei din jur, vrem să apărem originali, chiar şi prin izolarea de care facem caz, prin seriozitatea de care dăm dovadă sau prin predicile pe care le ţinem celorlalţi.

Iconoclasmul nostru se opreşte în faţa propriei noastre icoane. În faţa oglinzii  ne tremură mîna, nu ne mai săturăm să o ştergem de praf şi, citîndu-l iar pe Andrei Scrima, “între fraţii noştri ne căutăm slava proprie, şi aceasta împotriva fratelui nostru… cerem să ne preamărească fratele nostru! E ceva ridicol, dar şi de plîns.”

Vă amintiţi, desigur, de scena formidabilă din prima parte a filmului lui Tarkovski, “Andrei Rubliov”, în care un călugăr o luase razna, fugind din mănăstire în pustie, pentru că ceilalţi nu erau demni de sfinţenia, de credincioşia sa.

Ne uităm urît la ortodocşi pentru că se închină la icoane, în timp ce noi ne închinăm, în taină, în faţa propriului altar. 

Ereziile de care trebuie să ne fie frică, scria Borges, sunt cele care se pot confunda cu ortodoxismul. Iar primii de care trebuie să ne temem suntem noi.

E Sîmbătă şi suntem, încă, în Săptămîna Mare.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Idolatrie&8221;

  1. Ei, Răsvan, şi fiindcă tot ne-a părăsit Gabriel Garcia Marquez zilele acestea, în contextul celor scrise de tine, l-aş parafraza, spunând că remediul pentru asemenea idolatrii interioare-exteriorizate ar trebui să fie în rândul celor care se numesc fraţi şi surori: „Nu vă iubesc pentru ceea ce sunteţi, ci vă iubesc pentru ceea ce sunt eu când sunt cu voi”…

  2. Cred că suntem suprasaturaţi cu versete, dragă Marinel. De mici, suntem puşi să le învăţăm şi memorizarea ţine loc, la un moment dat, de adevărata trăire.
    Ce poate fi mai frumos decît să spui, precum Apostolul: „Hristos în noi, nădejdea slavei” şi să crezi că în tine au loc şi Hristos, şi eul propriu.
    Ştii prea bine că sihaştrii au căutat tot soiul de practici prin care să ajungă la lepădarea de sine. Citind Filocalia îţi dai seama că lucrurile nu sunt deloc simple, aşa cum ni se predicau nouă.
    Nu am mîntuirea şi gata, trec la fapte şi toţi mă admiră că fac „lucrare”.
    Suntem în Săptămîna Mare şi nu vreau să dau nume, deşi nu le ocolesc niciodată. Dar tu ştii bine la cine şi ce curent mă refer.
    Mie îmi place la ortodocşii credincioşi cum spun ei, mereu: iartă-mă, Doamne, pe mine, păcătosul!

  3. Mari şi minunate sunt lucrãrile Domnului!
    Credem în acelaşi Dumnezeu, Tatã Atotputernic.
    Credem în Isus Cristos, Mântuitorul.
    Şi credem în Duhul Sfânt, Duhul Adevãrului care ne sfãtuieşte şi îndrumã.
    Cã pe când la Madrid un tânãr predicator ne spunea cã trebuie sã Îl rugãm pe Domnul sã ne ierte de idolatrie (printre altele slãvirea eului nostru, a slujbei pe care numai noi o facem perfect…declarând cã şi aceasta e un compromis cu lumea) dvs. doctore (preaiubit, spunea Apostolul Neamurilor, Pavel, altuia, tot doctor) aţi scris cu acelaşi Duh, pardon, gând.
    Dumnezeu nu este Dumnezeul baptiştilor ori a penticostalilor, nici mãcar al ortodocsilor, ci cred cã este al celor cu inima curatã şi sincerã care Îl slujesc fãrã sã ofteze privind oglinda.

    Eu recunosc cã mã rog ca şi David:

    „Pãzeşte de asemenea pe roaba(ul) Ta de mândrie,
    ca sã nu stãpâneascã ea peste mine!
    Atunci voi fi fãrã prihanã, nevinovat de pãcate mari.”
    Psalmul 19:13

    Ieri am fost în Toledo, şi am vizitat, printre altele, muzeul „El Greco”.
    Era ora pranzului, ne era foame aşa cã nu am dat importantã frumoaselor picturi. Una mi-a rãmas în minte. Isus era între soldaţii batjocoritori pictaţi parcã anume sã se vadã cât de batjocoritori erau. M-am înfiorat şi am plecat repede purtând imaginea aceea cu mine.
    Afarã, aceeaşi lume grãbitã, preocupatã de ea însãşi. Indiferentã. Pregãtitã de sãrbãtoare, dar goalã de semnificaţia ei. Obsedatã de propia imagine în faţa bliţurilor. Batjocoritoare chiar, şi fãrã voie m-am/ne-am regãsit cu mulţimea ori soldaţii din vremea Domnului Isus. Pentru cã Domnul putea trece pe acolo şi nimeni sã nu Îl vadã. Şi închinarea la propria icoana e o idolatrie…
    😦

  4. Dragă Tabita, ca de obicei ai un scris vibrant şi, ca de fiecare dată, mă impresionează ceea ce spui.
    Din cîteva linii de contur am „văzut” Toledo.
    Vă doresc binecuvîntări cereşti de Paşte, ţie şi întregii voastre biserici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s