O metaforă a prieteniei

De ce e bine să te bazezi pe un prieten? Redau mai jos un fragment dintr-o scrisoare a lui Albert Camus către prietenul său, Rene Char, scrisă pe 21 iulie 1956:

„Mă bucur că v-a plăcut Exilul şi Împărăţia. Cu cît produc mai mult, cu atît sunt mai nesigur. Pe calea pe care merge un artist, noaptea cade tot mai neagră. În final, el moare orb. Singura mea credinţă este că interiorul său e locuit de lumină, şi că el nu o poate vedea, ea răspîndindu-şi totuşi razele. Dar cum să fii sigur că e aşa. De aceea este bine să te bazezi pe un prieten, cînd acesta ştie şi înţelege, el însuşi mergîndu-ţi alături.” 

(Albert Camus, Rene Char, Corespondenţă, ed. RAO, 2011, pag. 140-41.)

 

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;O metaforă a prieteniei&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s