Electorală

Astăzi am hoinărit puţin prin tîrg. Praf, căldură şi lehamite. M-am oprit la frizer, o idee de-a dreptul masochistă, pentru că începe şcoala şi locul era înţesat de elevi cu mutre sictirite, pe care doar în provincie îi mai găseşti la ora cuminţeniei pămîntului brîncuşian. Nimeni nu te mai obligă într-un oraş mare să dai chica jos. Poate doar aici, unde se îngînă dealul cu cîmpia, via cu porumbul şi balega cu europeana, să se mai păstreze încă  trează teama ancestrală de păduchi de cap. 

Totul a mers bine pînă cînd prietenul meu, frizerul, a ajuns la cele două vîrtejuri din creştet. Le-a abordat cu elan distructiv şi, sub mutra din ce în ce mai amuzată a claselor a VII şi a VIII-a, care urmăreau spectacolul tolănite pe canapelele de muşama lipite de pereţii frizeriei, am terminat relativ repede, cu două smocuri în vărf, zburlite ca nişte antene, care-mi dădeau un aer de atenţie distributivă de care nu eram nici vinovat, nici conştient.

Am trecut drumul şi, mînat de curiozitate, am luat-o agale printre cele două blocuri din faţa frizeriei şi am ajuns la pescărie.

Aveţi peşte? Avem peşte! În tîrg te cunoşti cu toată lumea. Femeia, îmbătrînită timpuriu, îmi lasă mereu impresia că a trecut recent printr-o cura incompletă de dezalcolizare forţată cu antalcol. Altfel, fiind  veselă şi cumsecade,  am observat amîndoi că nu ne-am mai văzut de ceva vreme şi după ce ne-am felicitat reciproc pentru căldura moleşitoare de afară, am hotărît ca animalul să fie cam de două kile.

A urmat o mică discuţie tehnică  legată de solzi şi am optat, în final, pentru un exemplar cît mai golaş. Femeia a alergat crapul prin bazin şi mi-a comunicat, triumfătoare, că l-a pescuit pe cel mai grande!

Grande? zic. Grande! îmi spune. Că a venit o puştoaică care lucrează în Italia de un an şi ceva şi mi-a zis: mătuşă, să-mi dai un peşte cît mai grande! Femeia rîde, aruncă crapul pe tejghea, îl prinde zdravăn cu o mînă, iar cu cealaltă îl izbeşte cu un ciocan de cauciuc în moalele capului. Alesul a înţepenit. 

L-am pocnit bine? Perfect! îi mulţumesc, plătesc şi plec rîzînd, gîndindu-mă la campania electorală care urmează la sfîrşitul toamnei. Îmi mîngîi cele două vîrtejuri din creştetul capului şi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut peşte.

Anunțuri