Împuțita treabă a președintelui Băsescu

Cum arată președintele țării mele pe ultima sută de metri a mandatului? Cabotin, cu pungi la ochi, lăsînd impresia- probabil falsă- că a băut zdravăn în noaptea polară precedentă.

Acest maniac are tupeul să spună ghicitori neamului ăsta amărît, mințit și furat de gașca venită la putere după 1989, din care a făcut și face parte cu asupra de măsură însuși președintele.

Și nu pune orice fel de ghicitori, ci din alea bengoase, cu agenți secreți.

Individul acesta, pe care l-au votat milioane de români, de două ori consecutiv, insistă pe faptul că cineva, un posibil candidat la alegerile din acest an pentru postul de președinte ar fi fost un agent secret.

Da nu unul dublu, doamne ferește! ci unul patriotic, cum au presupus unii că a fost însuși Băsescu, pe vremuri, la Anvers. Dar, cum rîde președintele, cu subînțeles, nu ai dosar, nu ai dovezi. ”Berevoiești” să crezi ce vrei! (Pentru cei tineri, Berevoiești nu vine de la berea pe care, oricum, președintele nu o iubește, ci de la o groapă din apropierea Bucureștiului, în care, la puțin timp după Revoluție, s-au găsit urme de dosare de la securitate, arzînd la focul mic al istoriei post-decembriste.).

Președintele este un tip răzbunător. Aici seamănă cu Putin. (De fapt, numai aici seamănă cu rusul, pentru că Putin e recunoscător cu cei ce l-au ajutat să parvină, în timp ce Băsescu e taman pe dos.).

Președintele are o slăbiciune, pentru care e în stare să facă… de fapt, nu știu ce poate să facă pentru slăbiciunea aia!…

În luna august, domnul Mihai Răzvan Ungureanu a făcut următoarea afirmație:

…Elena Udrea este cel mai toxic personaj din tabara dreptei, care pune ambitiile în slujba obținerii unei „poziții importante”. (Aici trebuie să fiu de acord cu el.).

Nu știu dacă MRU va candida la prezidențiale, dar dacă o va face, tare mi-e teamă că patriotul agent secret este nimeni altul decît iubitul copil de suflet al lui Soros baci, fostul nostru director la SIE, fostul prim-ministru, despre care se spunea că se dădea cu parfum scump de protocol din banii contribuabililor.

Oricum ar fi, împuțită treabă!…

NOTĂ: Fiind monarhist, nu mă duc la vot, așa încît nu fac campanie niciunui candidat. Toți sunt o apă și-un pămînt! 

Anunțuri

19 gânduri despre &8222;Împuțita treabă a președintelui Băsescu&8221;

  1. Rasvan, poti sa fii si tatal monarhistilor. Daca nu te duci la vot, macar sa votezi contra cuiva si sa mai dispersezi procentajele… degeaba mai comentezi in urmatorii 5 ani.

    Asta e un exemplu elocvent! Astia voteaza! Astia aleg omul care o sa ne conduca. Fie el Iliescu sau Andreea Marin.
    Daca noi nu votam ca suntem sictiriti de viata minunata ne vor conduce in veci hotii, invartitii, plagiatorii, fufele, orice nerusinat(a) care are tupeul sa se bage in fata.
    Stiu ca nu-ti plac candidatii. Asta e situatia. Care rege vrei sa vina? Monarhia s-a dus pe copca. Nu se mai intoarce.

  2. Fa un sondaj la tine in urbe. Cati din „talpa tarii” se duc la vot? Cati stiu cine candideaza? Cine va vota din constiinta si cine impins de primar, popa, invatator, crasmar sau mai stiu eu ce personaj implicat politic e pe-acolo.

  3. Dragă Paul, ca să votez împotriva unuia din ei, zici tu…
    Bun! Îl detest pe Ponta, o detest pe Udrea… Ăștia doi sunt odioși… Aș putea să votez cu pnl-istul, că sunt liberal… disciplina de partid… dar vezi și tu ce mutălău au pus, nu?… Monica Macovei? am frisoane cînd o văd…
    Cu regele ai dreptate pentru că monarhiștii de azi nu sunt sinceri pînă la capăt. Bun, monarhia e bună, dar unde este regele? Am văzut niște poze cu prințul nu-știu-care…, o față de filfizon… un băiat de fițe…, mă rog, nobile, dar fițe… (nu fîțe! 🙂 )…
    Citesc, cu tenacitate rusească, a șasea oară în viață, ”Război și pace”. Nici pe vremea țarilor nu era ok…iar de Napoleon, ca împărat, ce să mai spun… 🙂
    Deci, președinte nu, rege nu, țar nu, împărat nu… Eu cu cine votez? 🙂

  4. Încā nu sunt sigur cā votul meu s-au al dumneavoastrā domnilor ar conta.Geoanā era presedinte seara, dar dimineatā nu a mai fost,cel putin asa au fost ultimele alegeri.Suntem o natie condusā probabil de mai marii lumii.Nu stiu cine are puterea si cine pune presedintele, dar am impresia cā votul liber este un soi de iluzie sau poate mā însel.

  5. Domnule Rasvan, eu sunt republican.
    Am asistat anul acesta la o lansare de carte la care a participat si printisorul. Cred ca in afara de gagici si masini nu are nimic in capatana.
    Indemnat de unul din prietenii nostri comuni, am citit si eu acele celebre interviuri ale Regelui Mihai cu Mircea Ciobanu. Efectul a fost contrar: de atunci nu mai sunt antimonarhist doar pentru ca sunt republican. Oricine ar fi, mi se pare scandalos sa te lauzi cu faptul ca ai furnizat inamicilor (din acel moment) informatii despre tinte strategice, care au si fost ulterior bombardate (vorbesc de evenimente care au avut loc pana in 23 august). Daca ai facut asta si o mai si spui, inseamna ca ori nu te duce capul, ori esti cinic. Suna dur, dar cred ca daca avem dreptul sa spunem asta despre presedinti, acelasi drept ni-l putem exercita si cand e vorba de monarhi. Si nu mi se pare corect sa spui „iata ce ne-a adus republica comunista”, cand de fapt intr-un regim totalitar nu are sens sa vorbesti despre republica sau monarhie (asa cum nu e corect nici sa reduci monarhia la domnia lui Carol al II-lea). Ceea ce s-a instaurat in 1947 a fost dictatura unui grup de derbedei, nu o republica. Ceausescu a fost mai curand un monarh absolutist, nu un presedinte al unei Republici. Mi se pare un sofism sa ataci convingerile republicane folosindu-se de exemplul unor dictaturi care s-au autointitulat „republici”. Avem republica doar din 1989. Poate ca trebuie sa mai asteptam nitel pana dam de un Eduard Benes, in fond nici monarhiei lui Carol I nu i-a iesit totul dupa doua decenii (se uita ca bazele majoritatii institutiilor moderne au fost puse, totusi, de Cuza).
    Prefer un presedinte, dar in conditiile unui cadru cat de cat democratic. Il injuram, il schimbam, incercam mai multi pana gasim unul care sa-si faca treaba. (La capitolul asta eu cred ca suntem prea duri cu Emil Constantinescu, fie si macar daca il comparam cu altii – poate ca am asteptat prea mult de la el in conditiile date.) Mai bine asa, decat sa ma trezesc ca ma reprezinta un nou rege-playboy, unul cu aceleasi vicii ca si fostii presedinti, dar pe care nici macar nu-l pot sanctiona nevotandu-l.
    Sigur, asta e valabil in conditii normale. Daca existenta tarii in granitele actuale sau orice alt eveniment de forta majora ar impune ca unica solutie reinstaurarea monarhiei, as lasa republicanismul meu doctrinal si as vota fara sa ezit pentru monarhie. Asa cum merg lucrurile, este foarte posibil ca in viitor sa fim in fata unei astfel de alegeri.

  6. Dragă Adrian, m-am întrebat de multe ori ce sunt, în adîncul sufletului, și am ajuns la concluzia pe care mi-e foarte rușine să o recunosc că sunt un fel de anarhist. Nu-mi place să mă supun niciunei puteri omenești, poate pentru că și conducătorii pe care i-am cunoscut, de la mic la mare, mi s-au părut nedemni de locurile în care i-a ales poporul (vorbesc de perioada de după 1989, evident). Monarhia îmi place pentru că e ca un basm, pentru că sună bătrînicios și frumos, și cum nu cred în basme, deși îmi fac plăcere, sper, în adîncul sufletului, ca Făt Frumos să rămînă Făt Frumos și să nu se facă porc a doua zi.
    Acum citesc cartea pe care mi-ați recomandat-o, ”Mitul Nae Ionescu”, al lui George Voicu, care e admirabilă, de altfel. Acolo el spune așa, referitor la influența pe care a avut-o Nae: ”Rolul său a devenit cu timpul altfel, mai degrabă psihologic.” Forma a înlocuit, cu timpul, conținutul… Cred că și în cazul monarhiei se petrece ceva asemănător: se construiește o mitologie ”la rece”, fără conținut.
    Poate că aveți dreptate și că toate istoriile (de)vin la timpul lor…

  7. Parerea mea este ca tot romanul ar trebui sa mearga la vot si sa voteze cum il indeamna cugetul, ca sa se vada unde se indreapta majoritatea. Mare grija insa, PSD-ul s-a angajat la „dreptate pina la capat”, iar daca nu va spune aceasta nimic, atunci nu pot spune decit ca romanii isi merita soarta.

  8. parerea mea este aceea ca ne aflam pe calea care ne trebuie adica aceea pe care ne-am faurit-o noi cu manutele noastre…oarecum. lasa ca o sa fie ea cumva…

  9. Mark Twain spunea ca daca votul nostru ar schimba ceva, nu am mai fi lasati sa votam. Mergem sau nu la vot, tot aia e. Parol!

  10. Am primit, in sfarsit, cel mai sincer raspuns pe care il poate da un monarhist! O sa-l notez.
    Indraznesc sa spun ca este ceea ce cred in adancul sufletului lor majoritatea monarhistilor, dar, pentru ca nu au curajul sa o spuna, uzeaza de paralogisme si de istorii „alternative” (in care Fat Frumos a ramas frumos, bun si destept pana la moarte, iar calul lui traieste si azi).
    Intr-adevar, toti credem intr-o fel de poveste, iar povestea ramane o varianta plauzibila la realitate cate vreme nu se implineste. Si republicanii viseaza uneori la un presedinte care sa semene cu Zorro sau cu Iancu Jianu. Vorba cuiva: de ce sa nu visezi, nu te costa nimic si iti provoaca o stare de bine. 🙂
    Polemicile „monarhie vs. republica” sunt confruntari intre doua modele platonice. In realitatea „reala” nimic nu e ca in cartile de politologie. Noi vorbim de principii ordonatoare, cand de fapt miza o reprezinta puterea, banii, acumularea si impartirea resurselor de orice fel.
    Multumesc pentru acest raspuns dezarmant.

  11. Dragă Costică, citeam ieri pe net un frumos articol despre și cu Barbu Brezianu. Omul ăsta a trăit pînă la aproape o sută de ani și a fost martor la multe. A cunoscut și a fost prieten cu mari personalități ale vieții culturale românești din perioada interbelică, cu bunele și relele fiecăruia. Cred că ceea ce spunea bătrînul, la 94 de ani, se potrivește, cumva, cu ceea ce sugerați în comentariu.
    ”Domnule, evenimente aşa de grave, cum au fost revoluţia ori mineriadele, nu sunt încă soluţionate. Procesele trenează, se lungesc toate ca o peltea orientală. E de neconceput! Sunt crime, sunt delicte dovedite. Ei bine… ”
    (în http://www.romlit.ro/barbu_brezianu )
    Cu alte cuvinte, noi plătim astăzi pentru toată mizeria care s-a revărsat peste țară după venirea comuniștilor la putere. Nu numai cu mînuțele noastre facem istoria, cum spuneți dvs., ci și cu mînuțele părinților noștri, care au aplaudat pe Dej și Ceaușescu.
    Unii spun că avem valori, dar nu știm să le descoperim și să le promovăm. Tot ce se poate.
    Nu mă aștept să se schimbe ceva la vot, atîta timp cît nu există argumente că mentalitatea din societatea românească dă semne de înviorare.

  12. Dragă Lidie, referitor la PSD, trebuie să citez pe Marius Cruceru: dacă (de)vine Ponta președinte, mă autoexilez. Eu îmi caut, încă de pe acum, o Iasnaia Poliana a mea, în fundul ogrăzii… 🙂

  13. Dragă Adrian, vă mulțumesc și eu pentru multe și deloc mărunte. Un lucru esențial, pe care l-am învățat din ce am citit despre generația anilor 30 din secolului trecut, este că, indiferent de orientarea politică, de opțiunile fiecăruia, prietenia trebuie pusă la adăpost de astfel de alegeri temporare. Or, eu mă bucur că mă pot considera prietenul dvs. și sunt onorat de acest lucru. Sinceritatea e un element esențial. Fără ea nu se poate, indiferent de riscuri.

  14. Bunii mei prieteni, Răsvan şi Adrian,
    Frumoasă discuţia voastră. E adevărat, un adevărat monarhist nu poate, nu are voie să fie insuficient de onest în judecăţile politice, chiar dacă monarhia nu s-a prea arătat onestă în toate etapele ei istorice, nici măcar faţă de ea însăşi. Îndrăznesc, totuşi, să pun o întrebare. O naivitate de bătrân. Dacă după 89 am tot făcut experimente cu tot soiul (nu felul… soiul !) de preşedinţi, de ce n-am face şi un experiment monarhic. E drept, mi-e greu să-mi imaginez o monarhie actualizată în absenţa măcar a unui Corneliu Coposu. Dar avem, totuşi, o mână de intelectuali care, folosiţi nu cum i-au „folosit” preşedinţii, ar putea susţine o asemenea încercare politică. Evident, cu Regele Mihai repus în drepturi şi pregătind măcar un an-doi o succesiune gândită cu toate ingredientele (educarea politică şi nu numai a succesorului). În speranţa că mai trăieşte luciditatea pe care o arată la onorabila vârstă pe care o are!
    Am şi eu dreptul să visez frumos după atâtea coşmaruri…
    Şi, da, respectul faţă de adversarul politic e vital, şi vă apreciez pe amândoi pentru asta! Dar nu şi pentru… duşmanul politic! Ori, la ora aceasta e plină scena politică de asemenea specimene!

  15. Va primim cu mare placere in exil la Texas. De doctori care vor binele pacientilor ducem lipsa chiar si aici. Biserici baptiste sint vreo trei, asa ca aveti de unde alege. 🙂

  16. Este scris ..””Domnule, evenimente aşa de grave, cum au fost revoluţia ori mineriadele, nu sunt încă soluţionate. Procesele trenează, se lungesc toate ca o peltea orientală. E de neconceput! Sunt crime, sunt delicte dovedite. Ei bine… ” …Unii cred ca totul sa terminat si unele crime vor fi ingropate si sterse din istorie,dar sa nu uitam ca cineva mai este interesat de aceste evenimente triste si ;”..CEDO decide redeschiderea dosarului Mineriadei în România „- See more at: http://www.apador.org/cedo-redeschidere-dosar-mineriada/#sthash.h3hlmwqZ.dpuf

  17. Duceti-va, Domnule Stoica, si votati cu Iisus Hristos. Poate, incet, incet, il vom convinge toti sa revina…

Comentariile nu sunt permise.