MARȚI. Țara lucrului bine făcut. Tetrapareza spastică

Domnu e ceva între coane și tovule. Depinde cum îl spui și cît lungești vocala.

Domnu, ați vorbit la clinică? mă ia din scurt omul de la celălalt capăt al salvării. Are programare, îi spun. La cine? Nu știu, e una mică și blondă. Domnuu, ce s-o mai lungim, trebuie să-mi spuneți numele, altfel… Baba spune că moșul e programat. Domnuuu, așa nu mai merge. Convorbirea noastră e înregistrată și dacă blonda aia mică nu există, o să plătiți salvarea cît nu face.”

Baba e supărată foc pe mine: pentru că țipați, de-aia nu ne dă. Moșul, cu lăbuțele în sus, se zbenguie cu ochii pe tavan și surîde fericit: ”Am urinat în pampers, domnu doctor”. 

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;MARȚI. Țara lucrului bine făcut. Tetrapareza spastică&8221;

  1. Ăsta-i umor negru, într-un fel, Răsvan! Mereu mă gândesc la tine, cum ai reuşi să supravieţuieşti în mediul în care trăieşti dacă n-ai avea simţul umorului?
    Îmi amintesc, apropo de exprimări, un lucru ce mă amuza teribil pe când eram elev la liceul militar din Câmpulung…
    Îmi ţineam hainele „civile” la o bătrânică acasă, undeva la marginea oraşului. Nu-mi plăcea să ies în invoiri în uniformă. Avea două vaci, găini şi doi porci, toate aceste animale fiind mai mult prin curte decât în grajd sau cocină. Şi mă amuza de fiecare dată grija ei de a nu călca în excrementele de animale împrăştiate prin curtea din faţa casei. Îmi spunea, arătând spre câte o balegă: „Măi băiete, ai grijă să nu calci pi dânsa!” Adică, eu eram „măi”, iar balega era „dânsa”! 😀

  2. Astăzi am consultat o babă oprită peste noapte, venită din gardă. Avea un genunchi umflat. Dar nu aia era buba. Mi-a povestit cum devenea cazul.
    În urmă cu un an, baba se plîngea de șale. Nora, iubitoare, i-a pus o buturugă sub patul care era prea moale. Baba, neștiind, s-a aruncat pe saltea ca migul sovietic. Evident că i-a sărit femurul din articulație. De atunci, a căpătat un stil de mers imposibil de descris. Baba se ridică de pe pat, își dă chiloții jos și-mi arată, mișcînd din fund, cum s-au petrecut lucrurile. Parcă asistam la un spectacol de streptease, cum făcea baba din șold. Moartea pasiunii. 🙂
    Da, Marinel, în general prefer umorul sănătos, dar, șitii reclama aia, nu toate se pot cumpăra cu MasreCard. 🙂

  3. Draga Rasvan, faza cu baba si spectacolul de streptease este sport extrem 😀 . Am avut o zi in care mi s-au turat nervii ca un motor cu opt cilindrii in V. Citind intamplarile descrise de tine am ras atata de bine ca am si uitat de ziua dificila. Face bine umorul sanatos 🙂

  4. Rasvan, sincer ca nu te invidiez dar, uneori, mai ca te-as compatimi. 🙂 Cum rezistati oameni buni ? (ca medici) Are si Bucurestiul nebunii lui si locurile lui negre… Totusi, pentru cele cateva ore petrecute citind pin ceainariile din librarii, si pentru multe altele gratuite(inca)…parca merita. V-ati gandit vreodata sa „evadati” sa tindeti spre „urbanele” aglomerate sau spre locuri „salbaticite si neatinse” de om?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s