Cronici mondene (175) Rotația cadrelor

S-a ridicat o nouă echipă (era sa spun generație,  dar nu cred că e cazul) de lideri aleși la conducerea Uniunii Bisericilor Baptiste din România.

De fapt, nici echipa nu e de tot nouă.   Eternizati pe post sunt dnii Paul Negrut și  Ilie Milutin, primul ca vicepreședinte, al doilea ca secretar general adjunct.

Postul de vicepreședinte a devenit un soi de locuință de serviciu, pe care o ocupă președintele după ce nu mai e președinte.  E cazul lui Otniel Bunaciu și a lui Paul Negrut,  despre care am pomenit deja.

Actualul președinte a mai candidat la funcția supremă în Uniune in 2011, dar a fost devansat de Otniel Bunaciu, la un scor de 489 la 433. Ceea ce nu înseamnă că acum e mai bun, ci că acum i-a venit momentul.

Numele lui Tutac revine in mod obsedant, familia respectivă fiind un izvor nesecat de lideri.

Despre actualul președinte nu stiu cu nimic mai multe decât inainte. Poate doar că face urat la tavaleala in  spatiul public și amestecă sacrul cu profanul cu o limbă de lemn cu coadă lungă,  ceea ce, până la urmă nu e un defect, ci regulă.

Recitindu-i CV-ul, remarc un lucru care mi-a scăpat.  Omul spune că a scris 90 de cărți și de broșuri,  fără să menționeze câte din ele sunt cărți și cate broșuri.  Asta așa, de-un pamplezir, de-un moft. Deși…,   ce mai contează,  din moment ce poți să umpli cu ele un corp de bibliotecă și scaunul de șef?

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Cronici mondene (175) Rotația cadrelor&8221;

  1. Uneori continuitatea poate fi păguboasă. In orice domeniu, in orice confesiune,sferă sau perimetru de activitate. Domnul sa se îndure de ei,de noi.

  2. Hai să ne imaginăm puţin altfel rotaţia asta a cadrelor. Avem o axă („eternizaţii”) şi nişte cadre care se rotesc (în jurul axei sau în jurul a ce?). De unde rezultă o mare… ameţeală! Care ne-a cuprins de mult pe toţi… 😉

Comentariile nu sunt permise.