Misionarul care nu există (10) Mike Olari, între cinism şi creştinism

UPDATE. După postarea de mai jos, Mike Olari şi-a parolat blogul. Cu alte cuvinte, postările sale nu mai pot fi citite decât de cei iniţiaţi, cei care au cerut parolă de intrare de la şef. Tot răul spre bine, zic eu, pentru că, în acest fel, Olari a pus un filtru de toxicitate celor care, din greşeală, ajungeau pe blogul său şi dădeau peste otrava teologică împrăştiată de idolul său, Iosif Ţon. Cât despre transparenţă, ce să mai vorbim! De ce s-o fi speriat atât de tare acest domn?  Citatele din postarea de mai jos sunt luate de pe blogul domniei sale, în această dimineaţă, când putea intra acolo oricine. Singurele modificări pe care mi le-am permis să le fac acelor pasaje a fost să şterg virgula dintre subiect şi predicat, amănunt de care nu s-a împiedicat niciodată marele misionar din Arizona. Urmează postarea:

„Lașitatea nu face parte din ADN-ul meu”, spunea Mike Olari. El a contribuit din plin la promovarea unui misionar fals, pe nume Titel Maghiar.

A pus oamenii să se roage pentru o minciună, o făcătură a celui rău, dar nu şi-a cerut scuze:

„Nu am nici un motiv să-mi cer scuze de la nimeni pentru acest lucru…”,

Ce mai contează unul fals, printre cei reali?

„Oare Titel Maghiar este singurul misionar pe care nu l-am văzut, dintre toți cei care sunt aduși duminică de duminică în fața bisericilor noastre, pentru a ne ruga pentru ei și a-i finanța?” (sublinierea mea)

Deşi majoritatea credincioşilor e consternată, Olari e, în continuare, fericit:

„Eu trăiesc momente de bucurie, datorită faptului că m-am rugat și am încurajat pe alții să se roage pentru un misionar…”

Pentru că au apărut anchete pe marginea cazului, Olari e revoltat:

„Asistăm astăzi la o situație fără precedent, care va avea repercursiuni grave pe viitor pentru toți misionarii și nu numai.”

Mike Olari este conducătorul unei misiuni creştine din Arizona, alături de alţi patru domni.

Este îngrijorat:

„Sincer să fiu, sunt foarte îngrijorat de nivelul spiritual, dar și intelectual al multor persoane din blogosfera evanghelică.”

Şi vrea respect:

„Frații mei dragi, haideți să dovedim măcar în continuare, puțin respect unii față de alții, mai ales că nici nu ne cunoaștem în realitate, doar pe blogosferă ori Facebook.”

Iubeşte:

„Eu declar sincer, faptul că vă iubesc, chiar și pe cei mai înverșunați împotriva mea.”

Şi anchetează:

„Avem demarate și o serie de verificări oficiale, care durează mai mult, dar care vor fi aduse în momentul primirii lor de la autoritățile în domeniu.”

Cere răbdare, decenţă şi maturitate spirituală:

„M-aș fi bucurat așa de mult… să se vadă din partea tuturor …  mai multă răbdare și decență, dar și maturitate spirituală.”

Iar în ultima postare, critică lumea evanghelică din biserici şi din blogosferă:

„Atât în adunările noastre, cât și pe blogosfera evanghelică, mulți nu dau dovadă de o atitudine de creștin.”

Are o problemă cu blogurile care nu ascultă nici de Dumnezeu, nici de bunul simţ:

„Chiar în aceste zile, văd cum sunt promovate doar lucruri care atrag accesări, fără să se țină cont de ceea ce vrea Dumnezeu de la noi și de a dovedi o atitudine creștină sau măcar bun simț.”

E suspicios:

„Un alt lucru care se remarcă pe blogosfera creștină este faptul că unele bloguri sunt vizibile doar în momentele în care apare un subiect controversat, iar ei sunt primi în a-l promova.”

Şi se consideră promovat în  familia primului martir creştin:

„…V-ați asociat într-un fel sau altul cu cei ce batjocoresc, precum altădată, Saul, care păzea hainele celor care omorau pe primul martir Ștefan.”,

Mike Olari este un CAZ  C(L)INIC.

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;Misionarul care nu există (10) Mike Olari, între cinism şi creştinism&8221;

  1. Cazul Titel Maghiar şi cazul Maglavit, două „minuni” care nu există, dar de care unii au profitat din plin (publicitate etc.).

  2. Am primit astăzi un mesaj tulburător din partea unui tânăr misionar român, din Indonezia. Numele lui este Titel Maghiar și este misionar din anul 2007. Lucrează prin organizația misionară CHRISTIAN MISSIONARY ALLIANCE.

    În anul 2012, împreună cu alți trei colegi, au fost prinși și arestați, în timp ce făceau un transport de Biblii, spre Indonezia. Și astăzi încă sunt arestați la domiciliu pe Insula Maluku din Indonezia, unde continuă să evanghelizeze pe toți pe care îi întâlnește.

    A mai fost și în trecut arestat și ținut în pușcărie, pentru transporturi de Biblii, în alte țări precum Sudan, Tibet, Yemen, Taiwan și India. Cred că trebuie să fim numai ochi și urechi în continuare, pentru a citi articolul trimis, un articol scris din inimă și trăit, chiar zilele astea.

    Vă îndemn pe toți cititorii, să-i aduceți în rugăciune pe acești frați scumpi, care au înțeles menirea și chemarea lor pe acest pământ. Domnul să-i protejeze și să le poarte de grijă, cum numai El știe.

    Mike Olari.

    Realizari-1

    Unii mor pentru credință, alții se ceartă pentru ea

    În urma unor experiențe pe care le-am trăit în aceste zile, m-am gândit să scriu aceste rânduri. Am ales acest titlu, pentru că astăzi stăteam în fața a 7 sicrie, 7 persoane care au fost omorâte pentru credința în Isus Cristos, aici în Indonezia, iar pe cealaltă parte în rețelele de socializare eram făcut anathema de unii frați credincioși care se certau cu mine pe subiecte care nu aduc nici un beneficiu credinței.

    Stăteam în fața acelor sicrie și mă gândeam, când alții ne mănâncă de vii, de ce oare ne mâncăm și noi unii pe alții pe subiecte inutile, ca fuste sau pantaloni, batic sau ne-batic, prooroci sau ne-prooroci?! Stau și mă întreb: de ce unii mor pentru credință și alții se ceartă pentru ea?!

    Fiind azi acolo în mijlocul durerii sfâșietoare, în fața acelui tablou cumplit, priveam pământul pe care eram, pământ țesut cu oase ale martirilor și aburit de sângele lor, mă uitam la fiecare sicriu pe rând și mi se rupea sufletul, au fost oameni deosebiți cu care am colaborat în lucrarea de aici și eram frustat, trist, plângeam de durerea pierderii lor, dar pe altă parte eram întărâtat, supărat de nepăsarea altora. Trebuia să am și un scurt mesaj, dar parcă nu îmi găseam cuvintele.

    Mi-a venit în minte versetul din Ieremia 31:16a „ Așa vorbește Domnul: „Oprește-ți plânsul, oprește-ți lacrimile din ochi; căci truda îți va fi răsplătită, zice Domnul!“ Am venit de la înmormântare și în mine se dădea o luptă, meditam la cele două categorii de prieteni ai mei : cei care se certau cu mine și în râvna lor mă anathemizau, și ceilalți care de dragul credinței și a dragostei pentru Cristos au ales să plătească prețul cu însăși viața lor. … Și m-am gândit – câtă diferență?! Citim aceeași Biblie și totuși cât de diferit o înțelegem, sau pentru că nu o înțelegem, ne certăm.

    Mi-am frământat mintea cu fel și fel de întrebări. Am zis: Doamne, Tu vezi, și dacă vezi, Îți pasă ? Până când îi ingădui pe unii care doar ravagii fac printre credincioși, distrugând lucrări și lucrători, în loc să Te prezinte pe Tine și adevarul Tău? De ce nu mai suntem preocupați să ne zidim unii pe alții, să ne iubim? De ce nu luptăm să punem limite legalismului, să dăm formele la o parte? Am uitat că legaliștii l-au crucificat pe Isus, nu păgânii? Ca frații ce țineau la Lege l-au hăituit pe Pavel pe oriunde mergea? De ce unii sunt gata să plătească prețul ascultării cu însăși viața lor, ca și în cazul de aici acești 7, iar alții venim cu tot felul de jertfe, forme, tradiții, obiceiuri , cu căile noastre înguste și nu cu Calea îngustă trasată de Cristos ? Lucruri care țin de părerile noastre îndoielnice, dar nu au nimic comun cu credința adevărată. În loc să dărâmăm zidurile dintre noi și să ne unim să luptăm pentru credință, să împlinim mandatul care ne-a fost încredințat, de a vesti Evanghelia păgânilor și celor care nu Îl cunosc pe Dumnezeu, noi parcă ridicăm ziduri tot mai înalte. În loc să luptăm împotriva diavolului, care este singurul nostru potrivnic, noi luptăm unii împotriva altora. Ce ne-a facut oare să ajungem aici? Răspunsul este simplu, nu mai avem dragoste și pasiune pentru Dumnezeu, neavând dragoste de El nu avem nici față de oameni.

    Din acest motiv rănim, lovim, denigrăm, distrugem, dezbinăm. Fiind în câmpul de misiune mă doare când văd câți oameni mor înainte de a-L cunoaște pe Cristos, și se duc în iad. Iar noi, în loc să vestim Evanghelia și să o apărăm, ne impunem legile și apărăm formele și tradițiile. Cred că este vremea să punem armele firii jos și să luăm armele Duhului, să renunțăm în a mai lupta unii împotriva altora și să luptăm împotriva lui Satan, adevăratul nostru dușman. Să ieșim în afara zidurilor și a formelor, să ieșim din confortul în care suntem și să luptăm pentru mântuirea oamenilor.

    Să fim gata să plătim pentru credința noastră chiar cu însăși viața noastră dacă ni se cere, și să încetăm în a ne mai certa pentru credință. Oare doar daca vom vedea și noi sicrie stând în fața noastră cu credincioși martirizați pentru adevăratele valori ale credinței, ne vom trezi? Și totuși încă mă întreb … de ce unii mor pentru credință și alții se ceartă pentru ea?

    Titel

  3. Draga Indy
    „Se pare ca statul Arizona este locul ecloziunii lui „Anticrist”,dupa ani de incubatie.
    Mike.O.si-a pus sub protectie blogul,din „dragoste” pentru Titel M.si „megastar.”
    Oricum,com.esentiale ce contineau adevarul,au fost cenzurate .
    Domnul sa aiba mila de „ei”
    Fiti binecuvintati.

  4. Interesant gest de parolare a siteului. Indiferent de situatie nu ar fi fost recomandabil un astfel de gest. Parolarea confirma o stare de spirit de indoieli personale 🙂

  5. După parerea mea, dragă Romulus, acest Olari e tot mai interesant. Cum să parolezi un blog, când intenția ta e să te faci cunoscut celor mulți? Ăia fidelizati și așa sunt îndoctrinați, captivi sistemului de prostituție spirituală pe care îl practică tipii de acest gen.
    Ai vazut ce-a pățit Elena antică, nu? A violat-o amicul lui Olari. Acum nici ăla nu mai e vizibil. Îți trebuie parolă până și la erezie. 🙂
    Eu nu stiu de ce Olari nu la baga cip din prima. El le spune, ei se roagă. El le cere, ei îi dau. Misiunea cip-cirip. 🙂

  6. Asta cu „Eu cred in tine” m-a dat gata. Dumnezeu cum sa aiba incredere in noi, oameni cazuti a caror capacitate si tendinta spre necredinta, rautate o stie foarte bine 🙂 . Ton s-a intrecut pe sine cu astfel de interpretari 🙂 .
    Cat despre ceilalti „amici” implicati in circul „Titel din Ostropel” au o pregatire precara la toate nivelele, dar sunt, cu siguranta, buni in meseriile pe care le profeseaza. Cum in biserici se vorbeste, intotdeauna, extrem de pozitiv despre misiuni si membrii lor, pana nu demult asociam imaginea lor cu cea a unuia ca Hudson Taylor, dar mi-am updatat imaginea 🙂

  7. Mike ,in mult trambitata-i „zdrobire ” publicitara , marturisire :

    „Acesta a fost momentul în care mi-am dat seama că planul făcut de mine a eșuat și am început să-mi scriu un nou plan pentru viața mea. De data asta doream să-l scriu împreună cu Domnul ISUS”.

    „Mă hotărâsem să plec din țară în SUA, unde să pot să-mi trăiesc viața liber. Până să se întâmple acest lucru, am fost luat în armată, unde eram urmărit de acest episod. S-a întâmplat să-mi văd dosarul care a venit cu mine odată, pe coperta căruia am putut citi cuvintele: PERICULOS SOCIETĂȚII. Cred că vă dați seama ce mă aștepta, cu un astfel de dosar ”

    Oare in afara de „Titel Maghyarizatu” , a mai vazut cineva de la CNSAS , acea coperta de dosar ,marcat cu stigma vizuala „PERICULOS SOCIATATII ” ?!.
    Cand „succesul socialist” era umbrit, controlat in detaliu ,supraveghiat si binecuvantat de tovarasul „Isus”,treburile mergeau ca pe roate !. „Binecuvantare si umbrire ” identica cu cea a profesorului Ton ,ce la catapultat spre Oxford apoi spre postul de radio „Europa Libera „!. Treb(ur)ile si binecuvantarile se tineau lantz, mergeau „ca pe roate „, inclusiv in si la plasarea locului de satisfacere a stagiaturii militare. A „datoriei cetatenesti ” ca soldat si luptator in armata socialista a noii oranduiri de pura si elevata democratie populara , tara numita R.S.R. !. La „hei rup”, umbriti „parinteste” doar de „inima lui Stalin”, ajungeau cei irecuperabili ,lipsiti definitiv de binecuvantari socialiste ; cei cazuti definitiv in dizgratie , low IQ , renegati, incorigibili si recalcitranti. . . .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s