Dictionar Colectiv (3)

DUBLA CETATENIE. Creștinii au o dublă cetățenie.  În primul rând, sunt cetățenii cetății pe care o locuiesc pe pământ,  iar în al doilea rând,  sunt cetățenii Împărăției cerești.

Pentru cei din vechime, cetățenia era un lucru foarte important.  Ea presupunea să fii liber. Doar asa aveai drepturi in cetate. Sfântul Apostol Pavel a fost cetățean roman și s-a folosit din plin de asta. Fără cetățenia romana, Pavel nu ar fi ajuns la Roma, să Il vestească pe Hristos printre stăpânii lumii.

In același timp, Pavel știa că este și cetățean al cerului. A avut mare grijă să nu-si piardă acest drept, devenind robul lumii acesteia. El stia că orice clipă trăită in plus pe pământ prezintă riscul de a pierde cetatenia cerească.   Suntem ispitiți in orice moment și acest lucru l-au înțeles și cei vechi, și cei din zilele noastre.

In cer, crestinii nu vor fi ortodocsi, catolici, protestanți și neoprotestanti, asa cum suntem aici, pe pământ.  Acolo vom fi simpli cetățeni ai Împărăției.  Mesajul acesta ar trebui aplicat încă de aici.

In aceste zile, am văzut prin piețe oameni care injurau pe mai marii bisericii ortodoxe, cerând spitale, nu biserici. Cetatenii cetăților pământești luptau, indirect, impotriva cetățeniei lor cerești.   Deși nu sunt ortodox, blasfemia străzii m-a cutremurat. Numele lui Hristos de pe o pancartă a fost  alungat din piață.  Oamenii au inceput să se lupte cu Dumnezeu, umilind Biserica.

In aceste zile, in aceste vremuri, avem, poate mai mult ca oricând in istorie, nevoie acută unii de alții,  crestinii de creștini. Mesajul libertății noastre nu e huiduiala joasă,  injuria, ci dragostea sfântă,  agape, după modelul celei din Sfânta Treime.

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;Dictionar Colectiv (3)&8221;

  1. Trist. Descrierea este insa frumoasa. Un dezacord -daca nu va suparati- mai intii suntem cetatenii ai patriei ceresti si apoi ai celei pamintesti… In rest, de acrord cu dvs. O duminic aplacuta!

  2. Rasvan,
    Oamenii in strada si de mai pretutindeni vor demisiile coruptilor si incapabililor, fie de la cei din partidele politice, fie din Biserica. Considr ca amenii nu l au respins pe Dumnezeu prin protestele (sau chiar injuraturile) lor, ci au respins coruptia, fatarnicia si imposture religioasa. Ma incumet sa cred ca nu numele adevaratului Isus a fost alungat, ci al falsului, promovat pe nedrept ca si Isus. Oamenii sunt satuli de fatarnicie, coruptie si impostura, inclusiv cea religioasa….

    PS–Drept sa iti spun, daca tot suntem la capitolul schimbarea coruptilor si impostorilor, as gasi de cuvinta ca daca Ponta si PSD au fost gasiti pe drept incalificabili si demisia/dizolvarea fiind solutia, gasesc de cuvinta ca si sustinatorii lor cheie, printre care si Otniel Bunaciu, Paul Negrut, etc. sa si dea si ei demisia din functile lor religioase. Daca se tot face curatenie, sa se faca complet. Doar o parere.

  3. Draga Doru Radu, ne nastem cetateni ai cetatii. Abia apoi, prin nasterea din nou, devenim cetateni ai cerului. Inca suntem legati de cetatea pământească, chiar daca dam prioritate celei ceresti. Ca sa fim asa cum spuneti dvs., intai ai cerului si dupa aceea ai pamantului pe care locuim, ar trebui sa fim transformati total in chipul lui Hristos. Daca dvs. va simtiti asa, e ok. La mine Domnul mai are mult de lucru.

  4. Dragă Val, din câte am auzit, piata din zilele astea e foarte eterogena. Oamenii nu fac deosebire intre biserica si ierarhi si exista pericolul ca pruncul sa fie aruncat din copaie cu apa cu tot.
    Nu pot sa magulesc strada. Pot glumi despre ierarhi, ii pot critica, dar nu asa. Stii la fel de bine ca mine ca pe liderii bisericii îi va judeca Dumnezeu in mod special pentru ce au facut. Strada de azi din Romania arata ca aia din Revolutia franceza, vorba prietenului nostru Marinel Blaj. Societatea a primit ani de zile o infuzie puternica de ura impotriva religiei crestine. Asa cred eu ca e bine, sa raspundem cu dragoste contestarilor celor din jur. Multi ortodocsi fundamentalisti ne considera eretici si ne-ar arunca in iad cu mainile lor, daca ar putea. Eu vreau sa le raspund acestora cu dragoste si sa las pe Dumnezeu sa lucreze la desteptarea lor. Am rabdare, draga Val, vesnicia e lunga.

  5. Draga Rasvan,
    Fara indoiala, dragostea este suprema, dar este o vreme pentru dragoste dar si (desi mult mai rar) una pentru ura, pentru manie, smulgere, demisii, etc. Fara indoiala, strada poate fi periculoasa si mania ei ca a lui Levi si Simion–prea turbata. Speram sa nu fie cazul, si, din cate am vazut din propunerile strazii pentru schimbare, strada da dovada de pricepere, desi riscul excesului exista intodeauna. Mai mult, imi dau seama ca multi care sunt in strada ar trebui sa fie in govern si multi din govern in strada. Dar mai mult, vreau sa cred ca este vremea schimbarii in mai bine pentru Romania chiar daca prin nuiaua correctarii.

    PS–Am apreciat dorinta nobila a lui Richard Wurmbrand de al fi aparat pe Ceausescu la process daca ar fi fost acolo–si l.ar fi aparat cu dragostea lui Dumnezeu pe care a avut.o din belsug si in stilul sau irezistibil in a argumenta (mi. ar fi placut sa fi fost si eu de fata sa.l ascult), dar Dumnezeu nu i.a ingaduit acest lucru. Probabil nu a fost atunci vremea iertarii, ci a razbunarii; sau, poate a avut castig de cauza cel rau…..

  6. Val, un crestin nu poate sa urască. Nu exista un timp al urii sau al mâniei pentru un crestin. Biserica nu poate sa urasca si nici sa se manie.
    Lozincile din stradă sunt lucrate acasă, de grupuri diverse, cu interese diverse.
    Eu cred ca e vremea rugaciunii, a dragostei de semeni, a exemplului smereniei personale. A compasiunii cernite de suferinta celorlalti.
    Politica nu are dreptul sa intunece momentul. Revolta pietei a rastignit pe Hristos. Multimea il va salva mereu pe Baraba. Crestinii sunt cei alesi din multime, sunt salvati din ea.
    Reciteam, acum doua zile, pagini din minunata carte a lui Wurmbrand, Cele sapte cuvinte de pe cruce. Am citit si despe Rugul Aprins, despre proces si multe altele, despre anii ’50-60 din România. Nu simt revolta, ci durere.

  7. E ok sa uram faptele Nicolaitilor–pana si Isus le uraste. Nu e vb de a ura oameni, dar e nevoie ca anumiti oameni sa fie inlaturati din pricina faptelor lor si pt binele tarii. Deocamdata strada nu a vatamat pe nimeni, oamenii protesteaza verbal si cer schimbare–consider ca e nu doar dreptul lor ci si datoria lor sa o faca. Dar total de acord ca e timpul sa ne rugam si sa iubim. Multimea sa protesteze, iar Biserica sa se roage si a mijloceasca.

  8. Zilele acestea mi-am imaginat 10 replici pe care un contemporan de-al nostru s-ar fi asteptat sa le auda (si nu le-a auzit!) de la Hristos, atunci cand l-ar fi informat despre macelul lui Pilat (Luca 13:1-9, inclusiv pilda despre taierea smochinului neroditor):
    1. Interesanta stire, multumesc ca m-ati informat si pe mine. Va admir pentru ca sunteti intotdeauna la curent cu noutatile.
    2. Dumnezeu este mult prea bun, nu are nimic de-a face cu aceasta nenorocire.
    3. Pilat este un ticalos, voi cere demiterea lui.
    4. Daca au patit asa ceva, inseamna ca erau foarte pacatosi.
    5. Voi transmite un comunicat de condoleante, asigurand familiile victimelor de empatia mea.
    6. Voi mobiliza grupul de ucenici la rugaciune pentru sufletele celor morti si pentru vindecarea ranitilor.
    7. Este absolut inoportun sa fac vreo referire la pocainta in acest context.
    8. Suferinta va transforma victimele in ingeri, iar Dumnezeu ii va primi cu bratele deschise.
    9. Ma infior la gandul ca se putea intampla oricaruia dintre voi.
    10. Nu pot sta indiferent in fata unei tragedii asa de mari. Voi propune efectuarea unei expertize tehnice a turnului prabusit si pedepsirea exemplara a vinovatilor.

    Nimic din toate acestea in cuvintele mentionate in Luca 13! Insa citind textul de mai sus din Evanghelie, vedem care a fost mesajul Domnului catre contemporani:
    1. Hristos nu e interesat de stiri senzationale si de noutati. Pentru el acestea sunt cel mult un material didactic in ucenicizare. De aceea nu are nici cont pe Facebook … Si de aceea acum 2000 de ani a privit in ochii oamenilor pe care ii intalnea pe ulite, nu in ecranul telefonului …
    2. Dumnezeu este indelung rabdator, dar nu infinit de rabdator.
    3. Lipsa nenorocirii nu certifica lipsa pacatului in viata mea.
    4. Nenorocirea nu presupune neaparat prezenta unui pacat mare in viata mea. Daca ma aflu intr-un perimetru unde Hristos nu isi gaseste placerea (Sodoma, etc.) nu beneficiez de protectia Sa.
    5. “Fara pacatul X” nu inseamna “fara pacat”
    6. Sufletul (vesnic) este mult mai important decat trupul (supus putrezirii)
    7. Trebuie sa vorbim oamenilor despre pocainta atunci cand sunt sensibili datorita anumitor evenimente.Dumnezeu nu este “corect politic” si nu vorbeste oamenilor despre “primirea Lui in inima noastra” sau despre “nevoia de implinire”, ci despre pocainta.
    8. Dumnezeu cauta sa ne mute atentia de la pacatele altora spre pacatele noastre.
    9. Suferinta nu ne asigura un loc in rai. Lacrimile nu sterg pacatele.
    10. Dumnezeu are drept suveran sa dispuna cum voieste de robii/fiii Sai.

    Citind unele comunicate recente ale diverselor biserici (atat neoprotestante cat si traditionale) am regasit cam toate cele 10 exemple “Asa NU!”, dar nici unul din exemplele “Asa DA!”…

  9. Domnule Rasvan Cristian, zilele acestea eram oripilata la vederea lozicilor presupusei „strazi”: „Vrem spitale, nu catedrale.” Ce trist! Eu una as prefera sa imi stiu copiii in catedrale, dar vii, intregi, in Numele lui Isus Hristos, decat fara speranta pe un pat de spital. M-a socat si usurinta cu care se aruncau atatea vorbe urate in directia preotilor BOR si a conducerii acesteia, de parca aceia care aruncau judecatile chiar erau cineva, care sa stie ce vorbesc. si altele. credeam ca sunt singura in jurul meu sa vada astea. observam cu stupoare cat de usor pot fi manipulati oamenii, pentru interese absolut de afaceri. Unii au iesit in strada manati de sentimente frumoase, dar ALTII au fabricat lozinci groaznice, facand exact ceea ce chipurile combateau, „furand” miscarea… Chiar a fost usor sa faca asta, au scos cateva pancarde in fata unei multimi de oameni, dar nu este obligatoriu ca toti cei din multime credeau la fel.
    Va multumesc pentruca vorbiti despre lucrurile acestea in acest mod. S-a vorbit in aceste zile foarte mult despre sanatate, educatie, dar mai ales despre siguranta si chiar foarte mult despre razboi! Sa nu se pomeneasca oare despre adevarata siguranta? Fara Isus Hristos, oare exista vreun tratament salvator sau siguranta a vietii? Acum deja vad ingerii mortii si ai razboiului culegand peste tot in jur si solutiile propuse de lideri arata asa de puerile! in loc sa ia masuri impotriva adevaratei cauze, fabricantii de conflicte, de arme si munitii, ei iau masuri inspre restrangerea libertatilor cetatenesti! In orice moment s-ar putea intampla orice! Cred ca daca noi românii nu ne vom intoarce spre Tata si nu vom constientiza, nu oricum, in profunzime si in numar foarte mare, si cat mai repede, cine este de fapt Domnul nostru Isus Hristos pentru noi, nu mi se arata de bine… Dar, pana atunci, cum ziceti: dragoste, dragoste, dragoste si iertare…

Comentariile nu sunt permise.