Clubul salamandrelor

Lumea zice că ăștia din curentul haevy-metal fac gesturi dubioase. Folosesc simboluri satanice. Chestia aia dezagreabilă, cu mânuța cu două degete ridicate și restul adunate, ca un bot de iepure sau de capră cică ar fi un semn de recunoaștere și de închinare. Tot ce se poate. Craniile, oasele, urletele, fumul, textele sunt departe de tot ce am învățat că reprezintă creștinism.

Strada, la care se închină atâția în ultimele zile, nu reprezintă o sumă de inteligențe, ci o nivelare a lor la nivelul cel mai de jos, suficient ca mesajul să fie înțeles și de unul cu patru clase primare.

O țară nu este condusă de mulțime, deși mulțimea este lăsată să creadă chestia asta. Cele care conduc jocurile sunt elitele, nu alea pe care le înjură toată lumea, ci alea care nu se văd, masoneria, illuminati, via Bruxelles, Paris, Vatican, Londra și New York.

Strada l-a înjurat pe patriarh, pentru că așa a primit ordin. A mai mârâit preaînaltul, dar până la urmă a dat-o la pace, pentru că altfel îi zbura tronul de sub sfântul fund. Ce va urma, cât de curând? Acceptarea căsătoriilor homosexuale, capitol la care suntem restanți pe plan european. Dacă nu… s-a creat precedentul: masonul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mănăstirești. Averile mănăstirilor actuale sunt imense, în timp ce visteria statului e mereu goală și prăduită de clienți.

Nici în comunism nu s-au strigat atâtea lozinci împotriva bisericii. Activiștii cu ateismul lucrau mai discret. Niciodată pastorii de toate culorile nu au fost atât de obedienți cu strada și de curtenitori cu un loc în care, în 2014, s-au celebrat ritualuri satanice. Evident, gloata n-are nevoie de predicile lor, pentru că, până la urmă, creștinismul din biserici a ajuns un spectacol de muzică și de toalete.

Cuvântul nu mai are putere în gura liderilor bisericii, indiferent de denominația lor. Marii vorbitori, oamenii care au întors mulțimile la credință, nu erau niște șmecheri cu diplome și doctorate, ci trăitori adevărați ai Cuvântului, oameni simpli, smeriți și modești. Rugul aprins nu ardea cu cianură.

Nici strada, nici preoții, nici pastorii, nici enoriașii, cu atât mai puțin rockerii și metaliștii nu vor cere un parlament curat și un guvern fără masoni. Papa va lansa luna aceasta un disc de muzică religioasă pe ritmuri de muzică rock progresiv. Ar dansa și din buric, să vadă toată lumea trecută la catolicism.  Rămâne deschisă calea periniței ortodoxe.

Nimeni nu înțelege că satanismul adevărat nu se caută la cluburi, ci la lojă, la clubul salamandrelor.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Clubul salamandrelor&8221;

  1. DICȚIONAR (de buzunare) DE SALAMANDRE

    Dicționar de salamandre

    1. Salamandrele se cunună la biserică;
    2. Salamandrele au prieteșuguri strânse cu capii BOR dar și cu liderii altor culte;
    3. Salamandrele fac afaceri cinstite cu bugetul statului;
    4. Salamandrele nu au respect pentru familia monogamă, încurajând și finanțând pornografia, pedofilia, zoofilia etc;
    5. Salamandrele colecționează tablouri și alte obiecte de artă, cărți rare etc. și se agață de citate din ziare, almanahe sau cărți de valoare cotate la bursă;
    6. Salamandrele emană întotdeauna foarte multă siguranță de sine și o toleranță care se dovedește zero față de aceia care cred în Dumnezeul creștin. Cu toate acestea, salamandrele sunt cele mai active militante ale toleranței;
    7. Salamandrele par foarte erudite, dar erudiția lor nu servește nici măcar la o mâncare de varză murată;
    8. Discursul salamandrelor este mereu centrat în jurul unor idei fixe despre decizia care trebuie luată în locul maselor, incapabile de a aprecia această binecuvântare;
    9. Salamandrele învață că Satana nu umblă noaptea prin cimitire cu pisici negre și țapi bălțați paracopitați, ci că Satana este Dumnezeu;
    10. Salamandrele se mândresc cu știința lor despre Kabbalah, adevărata știință cosmică, mama tuturor big(gang)-bangurilor;
    11. Salamandrele propovăduiesc virtuțile sexului anal, pe care îl mai numesc și Calea lui Saturn;
    12. Salamandrele învață că fiecare bărbat are o fetiță în el și că vremea lui homo-sapiens s-a dus, de acuma fiind deschisă calea pentru homos-sexualus;
    13. Salamandrelor le plac foarte mult peștii fără solzi, cu toate acestea, unele dintre ele întrețin relație de caldă amiciție cu biserica adventistă de ziua șapte care mănâncă doar pești cu solzi;
    14. Salamandrele învață despre virtuțile bărbatului chiuvetă și ale femeii bărbate care, bate tot ce mișcă cu nurii adesea dezgoliți;
    15. Salamandrele suferă de sindromul, ”Să-l punem pe altul să facă asta pentru noi!” din dorința de a rămâne acei păpușari misterioși, absconși, oculți. Însă vorba românului, ei rămân la fel de misterioși ca unul care a tras un pârț lângă mort! (îmi cer scuze pentru redarea acestei maxime maxime);
    16. Salamandrele cred că cine nu este salamandră nu merită decât să fie jefuit, aici manifestând vecinătăți evidente cu dementa superioritate ce emană din edițiile originale Talmud Bavli;
    17. Salamandrele mișună pe la conducerea unor spitale, facultăți sau ministere. Unele poartă monoclu, baston cu mâner de fildeș, chiloți cu șlițul la spate șamd;
    18. Salamandrele învață că învățătura biblică este cel mai mare cancer al lumii civilizate, o lume în care cine înșeală, doar acela poate! Și calitățile lor sunt nenumărate, însă eu mă voi opri aci!

    Salamandrele, cu toate calitățile lor înșirate mai sus, rămân cele mai nebune creaturi care s-au manifestat vreodată în întreaga istorie a omenirii! A nu se confunda numerele înșirate mai sus cu gradul de lojă…

Comentariile nu sunt permise.