Walden (13) Dorz

Untitled-1

Este o poză de grup, iar tatăl meu stă în spatele lui Dorz (cel cu bastonul) și are o căciulă de blană neagră, în rândul de sus, persoana a treia din stânga.

Am făcut lungi analize. Bunul Dumnezeu m-a ajutat să dezleg o mulțime de ițe din păienjenișul vânzărilor ”frătești”. Ceasuri după ceasuri, fără prea multă îndemânare la calculator, am găsit, în final, documentarea fotografică, tabloul CăLăULUI, alături de VICTIMA SA, pe un film de pe YouTube, un documentar despre Traian Dorz, partea a treia.

Valentin Anei a spus multor oameni că poetul martir Traian Dorz a fi fost cel mai bun prieten al său!. Cei de la Securitate știau fiecare mișcare, fiecare intenție și decizie luată de familia Dorz.

Glorie să-i fie adusă Tatălui, Fiului și Mângâietorului nostru, pentru că ne-a promis: ”Cu niciun chip nu te voi lăsa!.”

La ultima mea plecare spre frontieră, pe burtă, întins într-un lan de grâu copt, presărat cu maci roșii, sub un cer de opal, am citit cu voce tare, cu lacrimi fierbinți în ochi, psalmul 91.

Acolo am deschis la întâmplare Noul Testament, în format de de buzunar, cu coperți din piele, pe care mama l-a primit cadou la Sibiu, unde a făcut colegiul de fete, un fel de școală biblică, în 1950.

L-am trecut înot peste Dunăre, l-am avut cu mine mereu, în buzunar, într-o pungă de plastic, și pe întreaga călătorie peste Iugoslavia, până în Austria, când m-am predat poliției austriece.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Walden (13) Dorz&8221;

  1. Am stat astăzi şi am recitit toate episoadele relatării lui Walden, dar şi comentariile pe care le-am făcut… Am avut un sentiment straniu de detaşare temporală, şi, ciudat, mi-am amintit ce spunea Pleşu: „«Afară» devine un teritoriu frecventabil cu condiţia să fie parcurs în numele unui «înăuntru» consolidat”. Şi mă gândeam la „înlăuntrul” lui Walden din care ies toate aceste amintiri ce păstrează gustul amar al timpului dar şi neliniştea prezentului. Aproape instantaneu m-a dus gândul la superbele versuri ale lui „Shape of my heart”. Pentru tine, dragă Walden, căci tu vei înţelege cel mai bine sensul versurilor:

  2. La anii rastignirii…

    La anii rastignirii, cand am intrat in bezna
    eroic, dar cu suflet naiv si neprecis,
    lucea catusa pusa la mana si la glezna,
    dar ochii si-Adevarul purtau umbriri de vis.

    Urcusul greu si crancen prin anii duri de dupa
    mi-au daltuit un suflet mai matur si mai clar,
    caci band singuratatea c-o prea amara cupa
    i-am fost deschis iubirii prea slobod stavilar.

    Traind prea fara oameni, o lume-nchipuita
    nu cunoscusem fiara sub zambetul senin,
    cum sa pricep ca poate, chiar mana miluita,
    sa-ntoarca bunatatii taisul cu venin?

    Dar anii incercarii prin foc si rugaciune
    mi-au ars pe veci perdeaua naivelor vederi
    si strans langa frumsetea sfinteniei strabune
    i-am juruit depline ramasele puteri.

    Descoperind Lumina de Dincolo de Fire
    in tainele din duhuri si oameni am patruns
    si-atunci carari si fapte au prins sa se desire
    sub intelesul tainic ce-n toate zace-ascuns…

    …La anii invierii, cand am iesit din bezna
    despovarat de fumuri, de neguri si-amagiri
    catusa ruginise la mana si la glezna
    dar ochii si-Adevarul purtau ceresti luciri…

    Traian Dorz

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s