Cum a început povestea (2)

Cine a citit teatrul lui Blaga, e imposibil să nu-și amintească de personajul Nona, o tipă cu părul roșu ca o flacără, îmbrăcată în piele de drac, care arăta trăznet și încerca să-l corupă pe bietul preot ortodox din Ardeal, Nona fiind luterană și acțiunea având loc în Transilvania secolului XVI.

E adevărat, Blaga, fiind și mason, a amestecat puțin lucrurile, dând și lui Zamolxe partea lui de vină la credința neamului. Nicolae Manolescu scria în Istoria Critică a literaturii române (pag. 682) că ”isterica fecioară, care-l stârnește pe preotul ortodox contra vechilor credințe locale” era un ”personaj straniu și de prost gust”.

Încă de la început trebuie să vă spun că străbunica mea, Barbara, care venise din Germania încărcată de biblii traduse de Luther, era departe de această flacără rătăcitoare și sexi, imaginată de bunul nostru poet și filozof. Cât despre preoții ortodocși, nici aici nu e bine să generalizăm. Unii dintre ei au fost, de la bun început, necredincioși. Cazul celor doi tați celebri, ai lui Cioran și Blaga, sunt de notorietate.

Iată ce scrie Marta Petreu în cartea ei ”Despre bolile filozofilor: Cioran”, pag. 59: ”Emilian Cioran pare a fi din aceeași stirpe a preoților ortodocși moderni, întreprinzători, cultivați și necredincioși, din care făcea parte și Isidor, tatăl lui Lucian Blaga. Și ar trebui să ne întrebăm în ce măsură viziunea neagră asupra divinității, la Blaga și la Cioran, are sau nu legătură cu meseria și lipsa de credință ale taților lor.”

Or, Georg și Barbara Fischer n-au fost trimiși din Kassel ca să strice buna rânduială din familiile tulcene, cum s-ar putea crede, după mitul stricătorilor de cuget și simțire veniți din occident (religia ”Isus-Pământul” e de la Blaga citire). Naționalismul, pe de altă parte, strică ce-a mai rămas din povestire, vorba Marthei Bibescu, (una din primele femei francmason din România, de o mare inteligență, la vremea ei): ”Naționalismul este o lepră a popoarelor” (Jurnalul berlinez). Georg și Barbara nu au venit să combată politic naționalismul dobrogean.

După această digresiune dau, din nou, cuvântul bunicului meu și biografiei sale romanțate:

”După câțiva ani de peregrinări prin țările balcanice, Georg și Barbara s-au oprit și stabilit definitiv în orașul Tulcea. Pe parcurs, și-au întocmit, în strada Morilor, în prezent Libertății, o gospodărie agricolă proprie, care va prospera, cu timpul ajungând la 40 de hectare. În acele vremuri, existau în orașul Tulcea o comunitate și o biserică baptistă germană, întemeiate de refugiații nemți, din Rusia țaristă, mai ales din sudul Ucrainei, din regiunea Rostov pe Don și Odesa. Din cauza persecuțiilor religioase, care mergeau până la deportări în Siberia, prigoana dusă și susținută timp de mai multe secole de către biserica ortodoxă pravoslavnică rusă, împotriva tuturor sectelor religioase aflate pe întinsul teritoriu al imperiului țarist, multe zeci de mii au luat calea pribegiei, refugiindu-se în Dobrogea, în special nemți baptiști, luterani, calviniști, evanghelici, catolici, urmați, mai apoi, de lipoveni și de ruși. Toți aceștia s-au răspândit pe teritotiul Dobrogei, formând colonii puternice și compacte.”

Spre aceste comunități s-au îndreptat, cu bibliile la subsuoară, străbunii mei, Georg și Barbara Fischer, plecați dintr-un orășel cuminte din vestul Germaniei.

În fotografii, Biblia tradusă de Luther, tipărită în anul 1907, pe care o am moștenire de la străbunicii mei.

(Va urma)

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Cum a început povestea (2)&8221;

  1. Imi amintesti asa de mult de Romania copilariei mele. Nu poti sa scrii totul odata sa ne delectam si noi? Domnul cu tine.

  2. Dragă Mia, pot să scriu totul, dar pe îndelete. 🙂
    Te îmbrățișez. Domnul să fie cu voi toți. Ai spus că-mi scrii. Nici nu mai știu dacă ai aceeași adresă de mail, de pe vremea când erai la servici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s