De-ale balivernetului

geneza

Bietul Iuga!  După ce s-a dat cocoș de munte, a sfârșit clapon de curte. După ce a spus că strada nu e locul lui, a devenit șef de baricadă. Faza îmi amintește de o scenă din piesa lui Caragiale, „O scrisoare pierdută”, unde Catavencu a fost pedepsit de Zita pentru gândul lui cel rău:

„După alegere o să fie manifestație publică… Dumneata ai s-o conduci…/  O conduc…/ Dumneata ai să prezidezi banchetul popular din grădina primăriei…/ Prezidez… / O să chefuiești cu poporul…/ Chefuiesc…”

Cum la noi nu se servesc băuturi alcoolice,  Iuga a chefuit cu apă de ploaie. Se spune că la Arad el a vorbit cel mai bine. Nimeni nu spune că președintele nostru n-are cap. Lui altceva îi lipsește.

Al doilea răzgândac celebru e Samy Tutac. După ce l-a bălăcărit pe președintele Iohannis, într-o scrisoare deschisă, a mai dres busuiocul  pe facebook. Pe 27 ianuarie, a recunoscut că „poate am fost prea tranșant…”, dar că va continua să se roage pentru președinte,  că nu regretă alegerea făcută atunci când l-a votat, că îl va respecta așa cum i-a respectat și pe ceilalți președinți ai României democratice. Evident, toate rupte din scripturi!

Faptul că vicepreședintele baptist cu pastorala nu face nicio discriminare între pro-occidentalul Iohannis și pro-rusul Iliescu nu e de la scriptură, ci de la altceva. Ca să-și mai înece amarul, Samy afirmă cu tărie că în Norvegia e un regim național-socialist, iar balivernetul e gestapoul lor.

Ben-Oni Ardelean a pus gramatica în  cui:

„…de la președintele țării,  la premier, care am aflat că a avut…”

Despre cine, despre ce, de la cine, de la ce… niciodată „care am…”, bre benone!

Faza zilei aparține,  cum era de așteptat,  Ionescopatului. El vinde afișe de lipit magnetic pe mașinile… din toată lumea! Evident, conform scripturii, toate vor trece prin mâna unui pastor. În aghezmatarul din fața mănăstirii Neamț, transformat în magazin, poți cumpăra băuturi atestate de Mitropolie, vin mânăstiresc și sfânta țuică de cazan. Citiți mai jos întregul anunț al lui Ionescu:

„Am vorbit cu Pastorul Alin Bob pentru demararea acțiunii. Poate comanda și compania să trimită afișele magnetice la adresa dumneavoastră. Minim 4 afișe pe comandă! Costul este de $15 pe afiș, iar cel poștal de $25 (ideea este să se comande cât mai multe) Puteți cere fratelui Alin imaginea de pe afiș în high resolution să o comandați la un shop în zona dumneavoastră! Pastor Alin Bob Alin13013@yahoo.com”.

Acum să vezi cum curg comenzile la Bob! Iugacii, tuțacii, benonii, mamelucii, teutonii, bretonii și bretoanele, rromii și rromanele vor face coadă la tipografia noului Gutenberg, de unde vor ieși,  ca și din frizeria lui dom Nae Girimea din „De-ale carnavalului”,  tunși, rași și frezați de bani.

(În fotografie: banner cu numele unui cunoscut supermarket din Târgu Neamț. Conform scripturii, e primul din oraș… Urmează pensiunea Eden și Vila Maria.) 

Țânțari armăsari

Doi dintre șefii (mi)renilor penticostali din Norvegia au dat un comunicat de presă în care au spus că pe ei îi lasă guvernul să facă ce vor, dacă respectă legea. Legea e pentru toți și nu există discriminare de ordin confesional.

La norvegieni, dacă te umflă protecția copilului, nu e din cauza unei opțiuni religioase, ci a pălmuței ritualice.

Evident că blasfemia nu a rămas nesancționată de El Lider Maximo: Ionescu a făcut implozie.

El a cerut epurarea penticostalilor norvegieni din internațională:

Therefore, I challenge now and I will ask all the international Pentecostal and Evangelical organizations to immediately exclude Norway’s Pentecostal organizations, pastors and representatives from their ranks!

Sunt liderii penticostali norvegieni mercenarii statului, așa cum afirma Papa Ionescu din Chicago? Există teroare religioasă? .

Asta îmi amintește ce-am pățit în vară,  la Sinaia.

Am plecat în târg, la cumpărături. Am luat toate magazinele la rând și n-am găsit ce căutam.

Aproape de miezul nopții, am intrat în ultima prăvălie luminată de la capătul orașului. Aveau de toate: de la pește proaspăt decongelat, la tromboane din plastic galben-verzui.

M-am uitat precaut în toate ungherele, până când am simțit că vânzătoarea e pe cale să apese pe butonul de panică.

Atunci am abordat frontal subiectul:

-Aveți pastile de țânțari?

-Nu! Dar la ce vă trebuie?

-Să omor țânțarii!

-Aveți țânțari? Unde locuiți? m-a întrebat ea, suspicioasă.

I-am explicat că vin din Nordul Moldovei, că stau pe o stradă care urcă, în timp ce toate vilele coboară. De pe geam văd funia cu izmenele gazdei, puse la uscat, în timp ce mă sufoc la doi metri sub pământ, mai rău ca la Pompei.

Mi-a spus că primăria din Sinaia i-a abandonat pe toți localnicii, că în România mori cu zile, că în Sinaia nu se găsește nimic și că trăiesc demult sub pragul sărăciei.

-N-avem nici măcar țânțari, de-aia n-avem nici pastile!, mi-a spus femeia, disperată, aproape plângând.

Evanghelia după Baraba

Un comentator pe nume Baraba mi-a scris  de ce crede el că a venit Hristos pe lume: ca să promoveze feminismul, egalitarismul și să ne apere de fariseii care se abat pe la bordel.

Mantuitorul promova feminismul si egalitarismul, acuza paternalismul mercurial si lenea/indolenta barbatilor, isi punea viata la risc aparind prostituatele de furia cinica a sfintilor preoti cu barbi dese mustind de testosteron, probabil clienti ai serviciilor de bordel.

Apoi, Baraba m-a luat în primire:

A afirma ca America este fascista din cauza ca promoveaza feminismul este un exemplu de incultura si gindire retrograda.

Până la proba contrarie, citez mai jos din cea mai vândută carte în Statele Unite în anul 2008, ”Fascismul liberal”, de Jonah Goldberg (tradusă la ed. Polirom, pag.389):

Wicca și păgânismul reprezintă religia, respectiv categoria religioasă cu cea mai rapidă creștere din America. Mai ales feministele văd în Wicca o religie care se potrivește perfect cu politica lor.

Ce zici tu, Baraba, de incultul ăla?

 

Diplomație

În galeria extremismului ceresc, la loc de frunte se află Gabriel Bogdan, un diasporic român de la Portland. El și-a pus pe facebook steagul Norvegiei cu zvastica în mijloc.

gb

Evident, după șarada californianului cu furatul de copii, drapelul lui Gabriel Bogdan ne mai spală creierul de amărăciune și ne deschide larg ușa diplomației.

Dacă o să-l pună ăia să-i păzească renii lui moș crăciun, o să țipe și Gabi Bogdan că e prigonit religios.

 

 

Gabi Bogdan îmi scrie în limbi

Greșeala mea la numărătoarea fiicelor lui Cristian Ionescu nu a trecut neobservată de Gabi Bogdan, prieten de arme al lui Ionescu Botezatorul din Chicago.

După episodul trist în care dnul Gabi s- a luptat cu zmeul gramaticii din zi și până în noapte, simțindu-se biruit de spurcata arătare,  a luat-o cu vorbirea în limbi. A ales engleza. Acolo nu există conjugarea verbului auxiliar a avea, atât de încurcată ca la română,  limba sa maternă.  Acolo „ați” nu-i dă cu rest, „a-ți”, în ciuda sfaturilor mele disperate că nu primesc mărunțiș de la el.

Așa că nenea Gabi a ales engleza:

So, someone has 9 children, therefore he didn’t read Shakespeare..
My friend, you are a pathetic human being….and I am saying that with compassion.

Acum, nu stiu cât de patetic pot fi, dar, dacă tot vorbim de lucruri sfinte, te intreb și eu, nene Gabi: s-a dat dezlegare la Shakespeare, la voi, în postul Crăciunului?,  pentru că una e să colinzi cu lerul, și alta cu Lear-ul. Nu de alta, dar poate mă colinzi pe englezește și unul vorbește,  altul traduce. Cum e biblic  la vorbirea-n limbi.

În afară de mine,  patetic este și un nerv cranian și două simfonii ce poartă acest nume, una de Beethoven, cealaltă de Ceaikovski. Sper să aibă destulă compasiune și pentru ele Bogdan al nostru, pentru că plâng,  sărmanele, de câteva veacuri. Eu mai am rabdare.

 

Angajăm turnători, manipulatori şi colegi de bine

Am scris pe facebook că scrisoarea Biancăi Lucaciu ar trebui citită de toţi prietenii şi cunoştinţele mele, indiferent de vârstă. Bianca Lucaciu a terminat liceul cu media generală 10 şi a luat BAC-ul cu aceeaşi notă.  Restul era un coşmar. „Am scris toate aceste lucruri pentru că simt că înnebunesc”, a scris Bianca Lucaciu în spovedania publicată pe ActivesNews”.

Societatea românească nu recunoaşte elitele. Nu respectă profesiile. Nu  păstrează distanţele. Toate relele ţin de trecut, de anii în care puterea populară a corupt totul. Societatea comunistă era împărţită în trei clase: activiştii, securiştii şi  restul. Turma. Cea de astăzi poartă stigmatul celei de ieri. N-au trecut, încă, cei patruzeci de ani de behăit umanism prin pustie.

Poporul evreu a avut un legământ cu Dumnezeu. Lor li s-a promis o ţară şi, după patruzeci de ani de suferinţă, credinţă şi necredinţă, li s-a dat Canaanul. Noi am făcut  pact cu diavolul şi, după douăzeci şi cinci de ani de tăcere,  trăim fericiţi în infern.

Unii o duc bine, alţii o duc rău. Mana, hrană dumnezeiască egalitară care le venea evreilor din cer, nouă ne lipseşte. Evadăm dintr-un infern şi fugim în altul, mai bine plătit.  Dăm zilnic bănuţul, mituind cezarul. Religia secretului de serviciu a transformat statul român post-comunist într-o societate ocultă la nivel naţional.

În urmă cu două zile, un individ, medic ca şi mine, m-a înjurat de mamă la raportul de gardă, pentru că m-am opus numirii sale în comisia de etică a spitalului în care lucrez.  Vino, bă, cu crucea la raport şi la comisie!  Văd că asta vrei…,  mi-a mai spus individul, după ce m-a ameninţat că mă calcă în picioare,  deşi, tehnic vorbind, lucrurile ar fi stat exact invers.

Un  prieten îmi spunea, mai în glumă, mai în serios:  au încercat serviciile să plaseze un om şi la voi. Mă întreb: să fie numai unul?

Furioșii domnilor (2) Mama mamii mele

Domnul Jurcă nu se lasă. Omul pare să locuiască prin Los Angeles și scrie comentarii transatlantice pe unde apucă. El s-a supărat de la faza cu curul lui Olari. I s-a părut că postarea în care îi explicam gramatică simandicoasei tipe care mă critica a fost un atac la doamna respectivă.

A devenit atât de pătimaș pe chestia asta, încât mă gândesc că doamna o fi nevasta, mătușa sau bunica Jurcă.

…Cum sa va cereti scuze publice cand dvs nu sunteti in stare sa admiteti ca ati gresit fata de doamna care v-a atentionat asupra vocabularului grotesc la care ati recurs?…

Și tot el ne înjură de… bunica, pe mine și pe Blaj   🙂   :

…cum mama mamii voastre aveti pretentia ca altul sa-si ceara scuze pentru ca a chemat lumea la rugaciune, in mod sincer, pentru un personaj inexistent dar ptr ca nu existase un astfel de precedent, nu i-a trecut nicio clipa prin minte ca s-ar putea ca personajul respectiv sa nu existe? Cand va uitati in oglinda chiar nu va ganditi nicio clipa ca semanati cu lupul moralist?”

Chiar, cum mama mamii mele (sic) nu m-am gândit la asta? …   🙂

NOTĂ. Comentariile lui Jurcă sunt atât de savuroase, încât le dau  integral mai jos:

”…DOMNII BARBOSUL ȘI OLARUL…”

Domnule Rasvan C. Stoica, Vreau sa va intreb ceva: Daca dvs ati fi gresit, in maniera in care a gresit domnii Barbosul si Olarul, publicand un anunt fara sa banuiti nicio clipa ca s-ar putea sa fie vorba de un fals, ptr ca nu existase inca niciun precedent, v-ati fi cait in fata cititorilor lasand sa se inteleaga ca ati facut o greseala imensa? Va spun de acum ca ati fi luat-o smechereste cu pamflete, insa in niciun caz nu v-ati fi cerut in mod sincer scuze de la cititori. Ba mai mult, parca-i vad pe cei din corul dvs de aplaudaci, in frunte cu Blaj, venindu-va in ajutor cu interventii de genul: „lasa mai Rasvane ca tu nu ai gresit cu nimic, tu ai fost sincer in intentia ta..”. Iar celalalt internaut, Romica, la fel, lansand mesaje de consolare, nicidecum sa va incrimineze. Ei bine, acesti oameni, in frunte cu dvs, incercati sa loviti acum cu cizmele in cei care au mediatizat cererea pt rugaciune cerandu-le ceva ce dvs nu ati face. Cum sa va cereti scuze publice cand dvs nu sunteti in stare sa admiteti ca ati gresit fata de doamna care v-a atentionat asupra vocabularului grotesc la care ati recurs? Aveti demnitatea sa va cereti scuze fata de cineva fata de care ati gresit prin postarile pe blog? Cineva spunea ca este mai usor sa treaca o camila prin urechile acului decat pt un baptist moralist (predicator sau bloger) sa admita ca a gresit. Straniu, insa, ca adunatura de moralisti, toti baptisti, se erijeaza acum in judecatori, incercand sa faca din tantar armasar. Chiar nu vi se pare niciun fel de similitudine intre domniile voastre si fariseii despre care vorbea domnul Isus? Sa citesti Biblia si sa nu iei nimic pt tine, ci morala voastra sa fie indreptata mereu spre altii, mi se pare cea mai hidoasa postura in care un individ se poate afla sub soare. Decat asa, mai bine musulman sau agnostic sau chiar ateu. Acestia tot mai au sanse sa se pocaiasca. Daca doriti sa vedeti cainta la „megastar”, dati-i dvs cateva exemple personale. Reanalizati-va postarile in lumina biblica si daca constatati ca ati gresit fata de cineva, cereti-va iertare, public, in mod sincer, sa vada si starul si adeptii sai cum trebuie procedat. Din pacate, de o perioada incoace, atat dumneata cat si fratele dvs de credinta din Arad, „trageti semnale de alarma” pe care nu sunteti capabili sa le sustineti prin exemplul personal.”

”…REGILIA (sic!) MORBIDA…”

Mentionez ca ultimul comentariu la articolul precedent, nu l-am lasat cu scopul sa va atac regilia morbida, ci sa va atrag atentia ca orice critici sau sfaturi pe care le adresati altora trebuie sa le sustineti prin exemplul personal. Daca niciodata nu v-ati cerut scuze de la cei pe care i-ati jignit aici pe blog (in mod intentionat, cu buna stiinta si multa rautate), cum mama mamii voastre aveti pretentia ca altul sa-si ceara scuze pentru ca a chemat lumea la rugaciune, in mod sincer, pentru un personaj inexistent dar ptr ca nu existase un astfel de precedent, nu i-a trecut nicio clipa prin minte ca s-ar putea ca personajul respectiv sa nu existe? Cand va uitati in oglinda chiar nu va ganditi nicio clipa ca semanati cu lupul moralist?”

Megastarul care nu există (13) Primul sfânt evanghelic artificial. Barbosu va canoniza la Graz

Un comentator mi-a scris ieri pe blog că domnul Cristian Barbosu, megastarul român de la Metanoia-Harvest, va face o deplasare în interes de serviciu (de evanghelizare) în deja sfâșiata și de-toți-de-plânsa localitate austriacă Graz.

Celebră nu atât prin echipa de fotbal Sturm, cât prin logodnicele morganaticilor misionari inventați de ”agenturili” noastre de PP (profil și profit).

Cum Barbosu nu aparține (încă) vreunui cult investit cu tămâierea,  îi va aghezmui doar cu vorba pe creștinii care s-au rugat pentru Titel.

Megastarul va face deplasarea la biserica baptistă din Graz și nu la sfânta sfintelor, la penticostala soră Sion. Fetele implicate au rămas cuminți și bătrâne până la loc comanda. Geanina și-a pus sânziene sub pernă și noaptea l-a visat pe Titel. Între timp, visul a fost șters de organe.

Biserica penticostală Sion a făcut promo evenimentului.  Va avea loc slujba de canonizare a primul sfânt evanghelic artificial de producție românească.  Se vor intona iodlere de jale și Titel Maghiar va primi numele de Titel Ageaninei, sfântul din flori.

Indonezia nu crede în lacrimi. Sionul, în schimb, da.

DE CITIT NEGREȘIT: Scrisoarea deschisă a unui medic din America, care a fost urmărit de securitate înainte de 1989, pe când se afla în România. Scrisoarea îi este adresată megastarului. Poate o citește adunării din Graz, în semn de penitență.

Postarea lui Marinel Blaj, unde e vorba de un trimis al Harvest-ului în Indonezia. Știrea e ”pe surse” și  ”pe bune”.

Furioşii domnilor

Ca să nu spună cineva că mă distrez de unul singur, am să reproduc, integral, comentariile pe care mi le-a trimis dl. Robert Jurcă, începând cu postarea despre cuvântul cur şi terminând cu cea de azi.

Îmi cer iertare celor menţionaţi alături de mine de distinsul domn, dar n-am vrut să răpesc nimic din parfumul subtil al comentariilor sale.

După opinia mea, nici domnul Jurcă, nici domnul Ghinea nu excelează în arta pamfletului. Ei sunt nişte credincioşi onorabili, pocăiţi de-ai noştri, crescuţi la şcoala credinţei celei noi, mânaţi de revoltă, simţindu-se datori să-şi apere simbolurile, idolii şi misiunea.

Promit să nu mai repet o astfel de postare, lăsându-i, ca şi până acum, să fiarbă în cazanul spamului, care e un soi de iad al blogului.

Ceea ce n-a înţeles domnul Jurcă e că blogul nu e forum, aşa încât nu frica „care îmi tremură chiloţii”   🙂   mă face să moderez ce vreau la mine acasă, ci regula jocului pe blog.

Aşadar, să-l ascultăm pe domnul frate Jurcă:

„Daca cineva v’ar spune ca ati sarit de cur in sus ati sti imediat ca e o expresie nepoliticoasa. Ca sa fiu total sincer cu dumneata, domnule Rasvan Stoica, dumneata chiar ai o fatza de cur. As minti daca as spune altceva. Ai insa un CUR prea mare ca sa poata sa te linga bine Marinel Blaj, SzRomulus si LidieLup. Desigur, mincinos cum esti, acum vei zice ca ai fost atacat. De ce ai considera ca un atac o opinie exprimata in modul cel mai sincer? Iar despre cele trei persoane mentionate mai sus imi mentin opinia ca sunt toti niste linguncuristi. Blaj incearca sa para om serios dar din moment ce da like la orice tampenie postata de ortacul sau, trebuie sa fii tare tampit sa mai crezi in obiectivitatea acestui om „de comitet”. Stiu ca nu primesti lectii de la nimeni dar te hazardezi sa le dai altora din prisos. Faci pe viteazu dar tremura chilotii pe tine sa validezi un comentariu ca acesta care-ti demasca ipocrizia atat tie cat si confratilor tai.”

„Vreau sa’ti fac un compliment: ortacul tau, Marinel Blaj e mai ipocrit si mai tampit decat tine. Ambii, insa, jucati rolul de victima (precum curvele) cand sunteti demascati ca ipocriti.”

„Cele mai jegoase bloguri romanesti sunt cetatea (de gunoaie) si vindecatoru (lui peste).”

„Dac-am fost sincer si ti’am spus ca ai fatza de cur, inseamna ca te-am injurat? Pot sa-mi sustin afirmatia cu fotografii.. Valabil si pt profesoru’ Cruceru. Si domnia sa arata ca un cur, fara suparare. Macar de ati avea caracter…”

Cu speranţa că v-am distrat şi v-am convins că nu exagerez când spun că lumea evanghelică e plină de spirite alese, închei cu o veste de la Marinel Blaj, „ortacul meu”  🙂  :  şi el e bine, e foarte bine.

Un drac în zeghe sau în frac e tot un drac

Mă gândeam, zilele astea, uitându-mă, ca prostit, la cohortele de borfaşi care se perindă pe la DNA şi sunt arestaţi pentru o zi, două sau nouăzeci şi nouă.

Mi-am amintit de vremurile vechi. De acum treizeci de ani, de pe vremea când gaşca asta abia se forma, în regimul comunist, deprinzând cunoştinţele fundamentale despre şpagă, delapidare şi minciună.

M-au trimis comuniştii să muncesc la ţară. La medicină nu mai existau examene de promovare. Cei care au rămas la oraş, au plătit sume fabuloase, au avut pile politice sau au fost copii de securişi şi turnători.

Când am plecat din Bucureştiul unde mă născusem, unde am făcut şcoală şi am trăit 27 de ani, am ajuns în fundul Moldovei, unde se pune harta în cui. A apărut o mare problemă: să nu-mi pierd buletinul.

Să ai buletin de Bucureşti era o chestie, nu ştiu dacă vă mai amintiţi de faza asta! Dar nu era un moft. Substratul era tragic.

În momentul în care părăseai casa părintească, statul, adică împuţitul ăsta de stat care s-a perpetuat, aproape neschimbat, cu obiceiurile şi oamenii lui, educaţi la şcoala şpăgii, a delapidării şi minciunii, începea să se foiască. Nu erai proprietar în locuinţa ta, aşa încât venea ICRAL-ul şi-ţi număra camerele.

Două persoane în trei camere? E prea mult! Vă băgăm un chiriaş! Aşa încât, părinţii trebuiau să dovedească că eu n-am plecat de tot, că n-am murit, că mă voi întoarce, că mai am, încă, buletin de Bucureşti.

La ţară, primarul, om cu zece clase, care ulterior şi-a omorât nevasta şi s-a spânzurat şi el de grinda casei, îmi amintea: tovarăşu medic, da cu buletinul ăla ce se mai aude? Nu-l schimbaţi? Văd că nu vă place pe la noi!

După el a venit altul, alt primar, tractorist, un imbecil cu urechi clăpăuge, care nu putea să conjuge un verb la persoana întâi. Îmi arăta prin semne: când îl schimbi, bă, când îl schimbi? Mârlanul nu suporta bucureşteanul.  

Bietul tata! Până le revoluţie, timp de nouă ani, cât am fost în exilul forţat în Moldova, a trăit cu teama asta: că-i vor băga pe cineva în casă.  Administratorii de bloc erau, fără excepţie, turnători la securitate. Dacă li se punea pata pe tine, erai terminat. Nu mai conta că eşti medic, cercetător într-un institut al academiei române: dracul te vedea.

Iar dracul ăsta a rămas acelaşi. Doar că şi-a pus o haină nouă. Acum e un drac cu frac. Şpaga, delapidarea şi minciuna sunt la loc de cinste.